Consiliul local a aprobat azi amplasarea a patru module container la Pata Rât, în comunitatea de rromi strămutată de primărie în acea zonă. De data aceasta este vorba despre modulele pentru duşuri şi grupuri sanitare şi de un centru de zi pentru copii. Consilierii liberali au ridicat problema neprincipială a plăţii utiltăţilor de la bugetul local. Executivul Primăriei Cluj-Napoca îşi asumă găsirea unor soluţii pentru ca noi să nu suportăm plata acestor consumuri.
Primăria Cluj-Napoca a lansat în luna aprilie o licitaţie pentru „Achiziţionarea şi amplasarea de module containere în zona Pata Rât din municipiul Cluj-Napoca”, contract în valoare de 510.535 lei, fără TVA. Este vorba despre trei module echipate cu patru toalete şi patru căzide duş ăi baterii, beneficiind de instalaţie electrică, apă şi canalizare şi a unui modul unitate mobilă de asistenţă socială, care ar trebui să aibă aer condiţionat, obiecte sanitare şi mobilier compus din 20 de paturi rabatabile, 35 de scaune pliante, o masă pliantă tip grădiniţă, 15 scaune pentru copii de 3-6 ani, rafturi pentru cărţi şi jucării, 10 saltele, covoare şi dulapuri. Contractul implică, de asemenea, realizarea branşamentelor de apă-canal aferente modulelor.Costul total al investiției este de 492,680 lei.
În această locaţie trăiesc în condiţii de sărăcie extremă şi marginalizare socială, lângă rampa de gunoi a oraşului, aproximativ 300 de familii.
Liberalii cer justificări pentru plata utilităţilor
Liberalii nu au fost de acord ca municipalitatea să plătescă cheltuielile cu utilităţile, sugerând că fiecare modul să-i fie contorizat, iar utilităţile să fie achitate de către beneficiari.
În legătură cu acest poiect al primăriei clujene, îngrijorările liberalior sunt următoarele: în primul rând, vor să ştie care este structura de personal preconizată pentru activităţile ce vor avea loc la Pata Rât. În al doilea rând, cine va plăti utilităţile, odată modulele date în folosinţă, pentru că, susţin liberalii, nu este normal ca acestea să fie suportate din bugetul local, deoarece există şi alte categorii defavorizate care nu sunt tratate în acelaşi mod şi aceasta ar însemna discriminare. Şi aici se are în vederea nu atât suma, care probabil nu va fi una uriaşă, ci principiul. Din punctul de vedere al cosilierilor liberali, odată ce utilităţile sunt asigurate cu suportul primăriei, plata lor trebuie să devină responsabilitatea celor care le folosesc.
Executivul Primăriei caută soluţii
Viceprimarul Anna Horvath a explicat că există trei module dotate cu duşuri şi toalete, destinate comunităţii şi un modul de intervenţie destinat centrului de zi, dotat şi acesta corespunzător. Plata utilităţilor pentru modulul de intervenţie şi-o va asuma Primăria, iar pentru cheltuielile din celelalte module trebuie găsită o persoană juridică care să plătească consumul de apă şi curent. Primăria se gândeşte că va coopta una din fundaţiile sau ONG-urile implicate în proiect. Oricum, acestea asigură serviciile de asistenţă socială şi medicală pentru comunitatea de la Pata Rât. Primăria nu a putut să dea un răspuns despre costurile totale ale acestui proiect.
Primarul Emil Boc a susţinut şi el ideea că vor încerca să găsească o modalitate de a interesa ONG-uri partenere să susţină plata utilităţilor, iar dacă nu, Primăria îşi va asuma găsirea resurselor necesare pentru a acoperi aceste cheltuieli.
”Este vorba dacă să facem un pas spre decenţă şi civilizaţie sau să rămânem în ipocrizie. Civilizaţia persupune un preţ, chiar dacă aceasta va implica cheltuilei din partea primăriei. Trebuie început acest demers, deoarece primesc petiţii internaţionale vizavi de situaţia de la Pata Rât. Este un prim pas spre civilizaţie. Asociaţiile şi fundaţiile partenere vor sprijini cheltuielile cu utilităţile. Am fost de acord cu acest proiect care vine să rezolve pe termen mediu această problemă”, a declarat Boc.
Eterna “soluţie” pentru rromi: strămutarea
Amintim că în 2010, anul european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, 76 de familii de etnie romă din Cluj-Napoca, adică 365 de persoane, au fost mutate din strada Coastei în modulele de locuit construite de municipiu lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. Dealul din Pata Rât, locul de amplasament al caselor modulare, este la o distanţă de circa cinci kilometri de cea mai apropiată staţie de autobus. Casele modulare sunt aşezate în două şiruri paralele, fiecare şir fiind compus din câte cinci module şi fiecare modul are patru camere, un hol de intrare comun şi o baie comună, arată Grupul pentru Acţiune Socială.Cele 10 case modulare din zona Pata Rât sunt constituite dintr-un total de 40 de apartamente, fiecare însemnând câte o cameră de maximum 18 metri pătraţi şi de 10 băi fiecare sub 6 metri pătraţi. Spaţiul locativ total al acestor case modulare este de 720 mp camere de locuit şi 60 mp baie.
Un proiect generos
La Pata Rât trăiesc cinci comunităţi distincte de rromi, care numără, în total, aproximativ 2500 de persoane, dintre care 1300-1400 sunt copii.
Copiii de la Pata Rât au facut subiectul multor reportaje, care au adus Clujului o faimă deloc dorită. Puţine lucruri s-au făcut însă, pentru a-i ajuta pe aceşti copii să îşi depăşească condiţia de marginali şi să îi ajute să se integreze. Unul dintre acestea este proiectul realizat de câţiva tineri clujeni, care, cu ajutorul paginii de Facebook “Pata Cluj-Napoca Rât – un singur oraş” au găsit, în numai cateva zile, voluntari care să mediteze copiii din comunitate. Astfel, studenţii de la “Clujul Are Suflet” şi-au pus la dispoziţie spaţiul şi timpul pentru a medita saptămânal copiii din Pata Rât la Matematică şi Limba Română. În acest moment, iniţiatorii paginii caută şoferi care să-i transporte pe copii şi în săptămânile următoare la meditaţii. Acestea se desfăşoară la sediul fundaţiei Clujul Are Suflet din Cluj-Napoca, iar copiii trebuie duşi în fiecare zi din comunitatea lor în oraş. Fundaţia Clujul Are Suflet îşi propune să ajute tinerii să îşi continue şcoala, acordându-le suportul necesar pentru a se pregati pentru o meserie.
Crina Crainic
