Hotărârea de reconversie a proiectului imobiliar Parcul Tineretului a fost respinsă în ultima şedinţă a Consiliului Local, după ce fusese aprobată de forul legislativ în luna decembrie a anului trecut. Trecerea părţilor sociale de la Polus Real Estate la Green Energy Napoca şi raportul de evaluare al costurilor şi beneficiilor au fost respinse după ce hotărârea nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Proiectul de Hotărâre de Consiliu Local (HCL) privind reconversia Cartierului Tineretului în parc fotovoltaic a fost respins de aleşii locali, după ce nu a întrunit numărul necesar de voturi, şi anume două treimi din numărul consilierilor locali. Şase dintre consilieri s-au abţinut, iar doi au votat împotrivă, aceasta fiind pentru a treia oară când Opoziţia reuşeşte să-şi impună punctul de vedere în forul legislativ local. Absenţa unora dintre consilierii locali PDL a contribuit la această nouă victorie a grupurilor PNL şi PSD.
Consilierii locali au avut în faţă spre aprobare o serie de rapoarte de evaluare, obligaţiile privind furnizarea energiei electrice produse şi modificările la documentaţia privind investiţia în ceea ce primarul a anunţat că va fi cel mai mare parc fotovoltaic din ţară. Opoziţia din Consiliul Local (CL) a ridicat problema legalităţii unei asemenea reconversii. „Eu am mari reţineri legate de legalitatea proiectului. Dacă domnul primar şi executivul Primăriei vor să-şi asume acest proiect, e în regulă, să o facă, însă noi ne vom abţine”, a declarat consilierul local PSD Remus Lăpuşan. Cei care s-au abţinut au fost consilieri locali PNL şi PSD, împreună cu Petru Pantea, de la PDL. Din rândul Opoziţiei, Steluţa Cătăniciu a fost singura care a votat împotrivă, alături de consilierul local UDMR Somogyi Gyula.

Energie de milioane de euro

Primarul Sorin Apostu a declarat că vor fi luate toate măsurile pentru ca asupra legalităţii proiectului să nu mai planeze suspiciuni. Astfel, acesta va fi rescris şi inclus pe ordinea de zi a uneia dintre şedinţele următoare ale CL. Acesta este unul dintre proiectele susţinute de edil, care a declarat în decembrie, când reconversia a fost propusă pentru prima dată în CL, că  “este bine să avem la Cluj-Napoca un parc fotovoltaic şi pentru că, după cum ştiţi, la nivelul Uniunii Europene, prin Agenda 2020, s-a stabilit obiectivul ca 20% din energia folosită să provină din surse regenerabile”.
Beneficiile pentru municipalitate, în cazul aprobării acestui proiect, constau în obligaţia firmei care trebuia să construiască locuinţe ca în locul acestora să furnizeze energie electrică. Proiectul respins, ieri, în CL prevede şi obligaţia Polus Real Estate de a păstra 5,1 hectare din cele 203 puse la bătaie de municipalitate pentru construirea unui ansamblu de locuinţe, după cum prevăd reglementările urbanistice din zonă.
Prin proiectul de HCL, părţile sociale de la SC Polus Real Estate SRL urmau să fie mutate la SC Green Energy Napoca SRL prin modificarea actelor constitutive, iar în Consiliul de Administraţie al noii firme urma să fie numit un reprezentant al CL, în persoana Claudiei Maier.
Firma ar trebui să cedeze 30% din energia produsă timp de 49 de ani, obligaţia sa fiind să furnizeze municipalităţii cel puţin 170.000 MWh, adică 3.500 MWh pe an. Edilul a arătat că aceasta va fi folosită pentru alimentarea sistemului de iluminat public din oraş, precum şi pentru necesarul unor instituţii subordonate municipalităţii, printre care Spitalul Municipal. La un preţ al energiei de 105 euro/MWh, aceasta înseamnă echivalentul a 17.850.000 de euro.

Legalitatea proiectului, sub semnul întrebării

Consilierul PSD, Claudia Anastase, a anunţat încă dinaintea şedinţei CL că grupul social-democraţilor nu va vota proiectul de HCL. “Schimbarea destinaţiei acelui teren, modificarea scopului contractului de concesiune sunt ilegale", a afirmat Anastase. Ea mai are un motiv pentru care a anunţat că nu va vota proiectul de HCL menţionat. "Nu am absolut nimic împotriva unui asemenea proiect, avem nevoie de energie verde, dar nu ar fi mai bine să amplasăm parcul fotovoltaic într-o zonă accidentată, pe un deal, nu în intravilan, unde s-ar putea construi locuinţe?", a spus Anastase.
La sfârşitul anului trecut, consilierii locali au votat reconversia proiectului imobiliar Cartierul Tineretului într-un parc fotovoltaic. Primarul a anunţat atunci că acesta ar urma să asigure energie pentru spaţiul public clujean pentru următorii 49 de ani. Eşecul a încă unul dintre proiectele imobiliare la care Primăria este partener şi a fost pus pe seama crizei, investitorul fiind în imposibilitate de a contracta creditul necesar construcţiei.
În 2006, Primăria Cluj-Napoca a încheiat un parteneriat cu Polus Real Estate pentru construcţia Parcului Tineretului, o investiţie estimată la 500 de milioane de euro. Proiectul consta într-un cartier de locuinţe pe 203 hectare, puse la dispoziţie de municipalitate. Partenerii s-au angajat atunci să livreze Consiliului Local 384 de locuinţe sociale, din cele 6.000 preconizate.
Potrivit HCL din decembrie 2010, pentru parcul fotovoltaic Consiliul Local oferă un teren de 198 de hectare în schimbul a 30% din energia verde produsă de panourile care vor fi montate aici. Aceasta va fi folosită pentru iluminatul public din oraş şi pentru spitalul municipal pe o durată de 49 de ani. Pe restul de cinci hectare, din economiile realizate, estimate la un milion de euro anual, municipalitatea plănuieşte să construiască locuinţe sociale cu fonduri de la bugetul local.
Aurora Ţărmure, secretarul muncipiului, le-a explicat consilierilor locali că partenerul Primăriei nu a mai reuşit să contracteze finanţarea necesară realizării proiectului, motiv pentru care a căutat o variantă mai bună de valorificare a terenului. Investitorul Polus Real Estate a notificat municipalitatea, printr-o adresă oficială semnată de Florin Cionca, preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii Cartierul Tineretului, că a identificat parteneri privaţi – WWS Energy Development LLC şi Green Energy Holding LLC – împreună cu care poate crea în termen de un an un parc fotovoltaic pe terenul de pe Dealul Sf. Gheorghe.

“Se schimbă doar obiectul investiţiei”

Opoziţia s-a arătat şi atunci nemulţumită de faptul că această decizie s-a luat cu atâta uşurinţă. Consilierul local Steluţa Cătăniciu a declarat că, din punctul de vedere al liberalilor, ar fi trebuit să se găsească un alt teren pe care să fie construit parcul fotovoltaic. În plus, aceasta a arătat că articolul 6 din contractul-cadru, la litera b, prevede că încetarea contractului poate avea loc în cazul în care, din motive independente de cele două părţi, există imposibilitatea de a termina proiectul. “Foarte mulţi clujeni şi-au pus speranţele în acest proiect. Dacă partenerul Primăriei nu a mai putut obţine finanţarea, atunci contractul încetează de drept. Noi nu putem introduce o a treia parte în acest contract. Încălcăm legea şi sărim peste o nouă licitaţie care trebuie făcută, mai ales pentru că există aceşti investitori interesaţi de care ne spuneţi”, a afirmat Cătăniciu.
Radu Moisin a explicat, în replică, faptul că municipalitatea are deja un punct de vedere oficial de la Agenţia Naţională pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice, în care se arată că astfel de parteneriate nu intră sub incidenţa Ordonanţei 34 privind achiziţiile publice,  motiv pentru care nu era nevoie de rezilierea contractului şi nici de o nouă licitaţie pentru amenajarea parcului energetic. Contactat recent de un cotidian clujean, şi prefectul Florin Stamatian, cel însărcinat să verifice acest proiect, a declarat că nu au existat probleme de legalitate, fiind vorba de acelaşi investitor, acelaşi teren, aceeaşi concesiune şi se schimba doar obiectul investiţiei.
La proiectul de hotărâre privind reconversia proiectului imobiliar Cartierul Tineretului din decembrie 2010 s-a adus un amendament prin care se solicită efectuarea unui raport de evaluare în care să se stabilească exact cantitatea de energie verde de care va dispune anual municipalitatea în urma acestei tranzacţii. “Concret, se vor evalua cele 384 de locuinţe sociale pe care Polus Real Estate urma să le livreze Primăriei şi suma rezultată va echivala cu o anumită cantitate de energie. Aceasta o va primi Primăria, anual, timp de 49 de ani”, a arătat consilierul Marcelus Suciu, membru în Comisia juridică.  Aceasta este evaluarea care a fost prezentată spre aprobare consilierilor în şedinţa din 10 mai 2011.
Proiectul pus pe masa consilierilor în decembrie a fost, astfel, votat, împreună cu amendamentul formulat de Comisia Juridică, cu patru abţineri din partea reprezentanţilor Opoziţiei prezenţi la şedinţa Consiliului Local: social democraţii Gheorghe Vuşcan şi Remus Lăpuşan şi liberalii Steluţa Cătăniciu şi Teo Peter.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.