În vara anului 2016, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație la Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” Cluj privind posibila încălcare a Regiei Autonome de a acorda accesul la infrastructura aeroportuară necesară prestării serviciilor de handling la sol. Deși Aeroportul a depus toate eforturile printr-o procedură de angajamente pentru a clarifica aspectele cerute, Consiliul Concurenței a respins nemotivat propunerile realizate de Aeroport și a continuat investigația. Cazul a ajuns în instanță, deoarece reprezentanții Aeroportului Cluj consideră că manevra făcută de Consiliul Concurenței este nelegală și se cere suspendarea Ordinului prin care autoritatea de consurență a decis continuarea investigației.
Consiliul Concurenţei anunţa în anul 2016 că a declanţat o investigaţie la Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca, al doilea ca trafic din ţară, pentru suspiciuni de abuz de poziţie dominantă.
Serviciile de
handling pe aeroport presupun, printre altele, manevrarea bagajelor,
activităţile de transport la aeroport sau transportul de pasageri. Pe
aeroportul clujean, aceste servicii sunt asigurate de către aeroport, dar şi de
compania multinaţională Menzies, de Tarom sau de operatorii de cargo care
operează la Cluj-Napoca.
La acea vreme, David Ciceo declara presei că acuzațiile de abuz de poziție formulate de Consililiul Concurenței sunt nejustificate, în condițiile în care aeroportul nu este obligat să organizeze licitație pentru serviciile de handling decât după ce depășete pragul de două milioane de pasageri pe an în ceea ce privește traficul, prag care nu era atinsla acea vreme. Pragul de 2 milioane de pasageri a fost atins doar în luna septembrie 2017.
Mai mult, directorul Aeroportului Cluj spunea că multe
aeroporturi solicită acordarea de excepţii prin care să nu fie obligate să
organizeze licitaţii până la depăşirea pragului de cinci milioane de pasageri, deoarece un număr prea mare de firme care operează serviciile de handling
implică riscuri mai mari.
Cu toate acestea, în ianaurie 2017, Aeroportul și-a manifestat disponibilitatea în fața Consiliului Concurenței de a iniția o procedură de angajamente.
”Scopul oferirii de angajamente era de a înlătura eventualele îngrijorări concurențiale identificate de autoritate, în maniera cea mai potrivită pentru garantarea funcționării în siguranță și securitate a Aeroportului, cu respectarea întregii legislații relevante”, se arată în cererea de chemare în judecată.
Consiliul Concurenței și-a exprimat eventualele sale îngrijorări concurențiale, motiv pentru care Aeroportul a depus în mai 2017 o propunere de angajamente prin care a răspuns în mod cât mai amplu temerilor exprimate de autoritatea de concurență.
”În luna octombrie 2017 Consiliul Concurenței a comunicat Aeroportului necesitatea modificării și completării angajamentelor oferite, în vederea răspunderii în întregime îngrijorărilor autorității. Aeroportul a depus în luna noimebrie 2017 o propunere modificată de angajamente. Prin acest angajament, Aeroportul a răspuns în mod detaliat, în baza sugestiilor și comentariilor autorității, tuturor aspectelor care necesitau rafinare sau clarificare pentru a corespunde perspectivei Consiliului Concurenței privitoare la necesitatea asigurării accesului concurențial pe piața serviciilor de acces la infrastructura aeroportuară”, se mai arată în document.
În ciuda tuturor eforturilor depuse de Aeroport de a răspunde complet și detaliat tuturor întrebărilor și clarificărilor ample cerute de Consiliul Concurenței, autoritatea de concurență a decis în cele din urmă respingerea propunerilor realizate de Aeroport. Practic, în 10.04.2018, Consiliul Concurenței „a informat sec și nemotivat Aeroportului că angajamentele propuse nu ar putea fi acceptate deoarece nu ar fi întrunit condițiile prevăzute în art. 49 alin. 3 din aceeași lege. În concesință, Consiliul Concurenței a informat că va continua investigația declanșată.
Continuarea investigației, nelegală
În martie 2019, Aeroportul a formulat o acțiune prin care s-a solicitat anularea Adresei Consiliului Concurenței, cea de respingere a angajamentelor și dispunere a continuării investigației, ca nelegală. Dosarul este înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj.
”În final, în ciuda comunicării acțiunii în anulare depusă de Aeroport, în luna aprilie 2019 Consiliul Concurenței a trecut la etapa următoare a procedurii de investigație și a transmis Aeroportului raportul de investigație. Prin acest raport, echipa de investigație propune Plenului Consiliului Concurenței – forul decizional competent – constatarea existenței încălcării art. 6 alin. 1 din Legea concurenței și a art. 102 din TFUE de către Aeroport și sancționarea cu amendă în valoare de 2,22% din cifra de afaceri obținută în anul anterior stabilirii răspunderii contravenționale”, se mai arată în document.
În instanță. Aeroportul Cluj arată că adresa Consiliului Consurenței prin care s-au respins propunerile Aeoportului trebuie suspendată, deoarece adresa prezintă multiple aspecte de nelegalitate aparentă. Concret, adresa respectivă emisă de Consiliul Concurenței a fost emisă în baza prevederilor art. 49 din Legea concurenței. Această prevedere legală este cea care detaliază posibilitatea și condițiile în care autoritatea de concurență poate închide investigațiile prin asumarea de angajamente de către partea investigată. În plus, adresa respectivă este și nemotivată, motivarea actului administrativ fiind o condiție esențială a validării acestuia.
”Adresa prin care Consiliul Concurenței a respins angajamentele modificate și completate formulate de Aeroport, nu include argumentele și motivele care au stat la baza concluziei Consiliului de respingere a angajamentelor. Or, lipsa din actul administrativ a oricărei justificări privitoare la raționamentul juridic realizat de autoritatea publică în vederea aplicării normei legale conduce la concluzia inexistenței motivării respectivului act administrativ”, mai arată documentul.
De asemenea, Mușat și asociații mai spun că adresa prin care Consiliul Concurenței respinge angajamentele Aeroportului nu este motivată și este deci nelegală.
”Soluția de respingere a angajamentelor reținută de Consiliul Concurenței în adresă închide singura procedură prevăzută de Legea concurenței care se finalizează în mod garantat cu închiderea Investigației Consiliului Concurenței fără impunerea de sancțiuni. Având în vedere caracterul extrem de drastic al amenzilor aplicate în domeniul concurenței, considerăm că se impunea prezentarea detaliată a motivelor care au stat la baza concluziei negative a autorității în ceea ce privește caracterul eficient, complet și suficient al angajamentelor formulate. Cu toate acestea, Consiliul Concurenței a considerat suficientă menționarea, în doar două paragrafe, a presupuselor considerente care au stat la baza respingerii unor angajamente extinse și complexe (…). Închiderea nejustificată și neexplicată a accesului Aeroportului la singura posibilitate certă de finalizare a procedurii de investigație fără sancțiuni, prin emiterea unui act administrativ incluzând o motivare în fond care cu greu poate ocupa un paragraf, nu poate fi considerată legală. Actul administrativ astfel emis este în mod evident nelegal, lipsa flagrantă a oricărei motivări reale neputând atrage decât nulitatea lui”, se mai arată în document.
În iunie 2019, judecătorul Delia Marusciac de la Curtea de Apel Cluj a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București.
