Dezvaluiri
Consiliul Concurenţei vrea sa “muşte” din energie
“Baieţii deştepţi” atacaţi de Concurenţa
Consiliul Concurenţei s-a autosesizat in privinţa contractelor pe care “baieţii deştepţi” din energie le-a incheiat cu Hidroelectrica. Conform şefului instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, in cazul in care contractele au fost incheiate preferenţial statul i-ar putea sancţiona pe beneficiari cu 10% din cifra de afaceri a companiilor. In paralel, şi Comisia Europeana analizeaza in ce fel contractele incheiate au primit ajutor din partea reprezentanţilor statului. Inainte de a pleca de la guvernare, Emil Boc şi-a “inşurubat” persoane de incredere la conducerea Hidroelectrica.
Şeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a facut public faptul ca de doua saptamani instituţia pe care o conduce a demarat o ancheta privitoare la modul in care a fost stabilit preţul cu care traderii din domeniul energetic cumpara curent electric de la compania de stat Hidroelectrica pentru a il vinde mai departe cu un preţ majorat. De asemenea, in paralel, Comisia Europeana analizeaza aceleaşi contracte pentru a descoperi in ce fel companiile “baieţilor deştepţi” au primit ajutor din partea statului la stabilirea preţurilor preferenţiale. dupa cum şi Gazeta de cluj a prezentat in numerele anterioare, o serie de societaţi comerciale cumpara energie de la Hidroelectrica cu preţuri mai mici decat cele pe care compania de stat le stabileşte pentru consumatorii casnici. Daca se va dovedi ca reprezentanţii statului i-au ajutat pe patronii firmelor respective, companiile ar putea fi obligate sa returneze diferenţele de bani caştigate, iar Consiliul Concurenţei ar putea aplica penalizari de pana in 10% din cifra de afaceri a companiilor respective.
"Ne-am autosesizat in ceea ce priveşte investigaţia inceputa de noi, iar in ceea ce priveşte cazul de la Comisia Europeana au fost plangeri de la Fondul Proprietatea. Noi colaboram cu Comisia pe aceasta investigaţie. Investigaţia inceputa de noi se bazeaza pe rezultatele culese dintr-un studiu util de pe piaţa electricitaţii, studiu care a pornit de la formarea celor doi campioni naţionali, inainte sa aprobam sau nu crearea acestora. Daca va fi considerat ajutor de stat, Comisia Europeana te obliga sa inchei practica respectiva, iar banii luaţi de la companii vor fi returnaţi statului. CE inca analizeaza daca va deschide investigaţia. Au fost facute deja inspecţii inopinate. (…) Nu ma aştept ca lucrurile sa se incheie rapid. Datele se refera la volumul de energie disponibil pe piaţa, adica daca nu se blocheaza atat de multa energie pe o durata atat de mare de timp prin aceste contacte incat raman cantitaţi insuficiente pe piaţa pentru a asigura lichiditatea ei. Studiem daca aceste contracte care vizeaza cantitaţi mari şi pe termen lung nu creeaza un efect de inchidere a pieţei, de aici a aparut preocuparea principala. Intre timp au aparut suspiciuni de inţelegeri intre aceste firme", a spus Chiriţoiu.
Cine a ramas la protecţia “baieţilor deştepţi”
Insa, depistarea acestor contracte ar putea fi mai dificila decat modalitatea de control care transpare din declaraţiile şefului Consiliului Concurenţei pentru ca, de curand, conducerea Hidroelectrica a fost schimbata, compania se afla in plin proces de privatizare iar contractele respective sunt incheiate pe termene şi date concrete, iar deschiderea unei contestaţii in instanţa vizavi de sancţiunile Consiliului nu ar face decat sa tergiverseze aplicarea amenzilor pana la finalizarea contractelor, care expira peste maxim 5 ani.
“Nu este chiar atat de uşor sa vii şi sa spui ca te-ai razgandit asupra clauzelor unui contract comercial, clauze pe care le-ai acceptat şi semnat in cunoştinţa de cauza. contractele respective au fost incheiate de profesionişti, avocaţii sau juriştii companiilor şi cei ai Hidroelectrica. Aşa ca daca ar fi descoperit vreun contract care sa contravina prevederilor concurenţiale, beneficiarul poate contesta sancţiunile in instanţa, se poate preleva de clauzele pe care le are in sprijinul sau, astfel ca acordurile se vor derula in continuare pana la o soluţionare definitiva. In funcţie de cauze, procesele pot dura caţiva ani, iar dupa cum spuneţi majoritatea contractelor expira in maxim 2018, aşa ca ele se vor putea derula in continuare”, spune Alin Rogoz, specialist in drept comercial.
In primul trimestru al acestui an, inainte de a pleca de a pleca de la guvernare, Emil Boc şi-a numit in cadrul conducerii Hidroelectrica doi foşti consilieri ministeriali: pe Andreea Paul Vass, care va supraveghe comisia de privatizare a companiei, şi pe Adrian Vevera. El, iniţial a fost numit preşedinte al consiliului de administraţie, dar din cauza faptului ca a fost vehement contestat şi-a dat demisia şi a ramas doar membru in consiliul Hidroelectrica. In momentul de faţa, preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica este adrian Margin, din Zalau, care in 2008 a fost numit consilier local din partea PDL. Margin a ocupat, pe rand, funcţia de inginer la AISE Zalau şi apoi de director la Electrica Serv. De asemenea, din actualul consiliu mai face parte din Adrei Todea, tot un PDL-ist din Zalau, care pentru o perioada a ocupat şi funcţia de Prefect al Salajului. Astfel, cu oameni fideli unei anumite filiere politice, Hidroelectrica nu va putea scapa chiar atat de uşor de contractele paguboase.
Contractele clujenilor in atenţia Consiliului Concurenţei
Hidroelectrica este deţinuta de stat, prin Ministerul Economiei, in proporţie de 80%, iar restul acţiunilor sunt in portofoliul Fondului Proprietatea (FP). Conform unor estimari facute de managerul de fond al Fondului Proprietatea, Greg Konieczny, Hidroelectrica a pierdut de pe urma contractelor preferenţiale circa 230 de milioane de euro. conform lui Konieczny, preţul mediu de piaţa al energiei vandute de Hidroelectrica este de 150 de lei/MWh, dar “baieţii deştepţi” cumparau energie cu preţuri cuprinse intre 100 şi 135 de lei/MWh.
La Cluj, firmele care pot face tranzacţii cu energie, potrivit raportului Fondului Proprietatea, nu se numara printre marii cumparatori de la Hidroelectrica. Emfez Romania, subsidiara grupului ungar cu acelaşi nume, a primit licenţa de tranzacţionare de la ucrainianul, Dmitri Firtash care controleaza exportul de gaze din Ucraina. Societatea clujeana este controlata de EMFESZ KFT şi administratorii sunt omul de afaceri ungur VAJKOVSZKI GYORGY şi concetaţenii lui, Toth Arpad Zoltan şi Gazda Tamas. SC Arc Parc Industrial, firma deţinuta de Adriana Cristea şi fiul ei, Stefan. Afacerile familiei Cristea, care acum se numara printre milionarii Clujului, au fost susţinute la inceput de fostul director al fabricii de textile Argos, Angela Popescu. Anul trecut, SC Arc Parc Industrial a avut o cifra de afaceri de aproape 2 milioane de lei. Firma clujeana SC Energon Power&Gas este deţinuta de omul de afaceri Rares Criste. Aceasta firma a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de peste 44 milioane de lei. Pachetul majoritar de acţiuni este deţinut de holdingul olandez ENERGON HOLDING DELFT şi de administratorul firmei, Rares Criste. In aceasta firma a fost implicat şi Alin Ardelean, fiul fostului şef de la Doi si’un sfert, Virgil Ardelean, care i-a vandut lui Criste acţiunile pe care le avea. SC TEN GAZ (fost AMGAZ FURNIZARE) este deţinuta de Electrogrup şi administrata de Marius Claudiu Petrescu, iar cifra de afaceri pe anul trecut a fost de peste 187 de milioane de lei. Electrogrup este administrata de fraţii Teofil şi Simion Mureşan, cu o avere estimata la peste 50 de milioane de euro, şi de Claudiu Liviu Sugar care face parte din acelaşi grup de oameni de afaceri din care se evidenţiaza Rares Criste, Alin Ardelean sau Andrei Hossu, fiul lui Mircea Hossu, implicat in devalizarea Bancii Dacia Felix. SC Gevco, firma clujeana licenţiata pentru a face afaceri cu energie electrica, este patronata de Catalin Gabriel Marinescu. In 2007, Gevco a fost in atenţia unei comisii parlamentare care a anchetat firmele “baieţilor deştepţi din energie” care faceau afaceri cu statul.
Razvan Robu
