Consilierii județeni au fost convocați într-o ședință extraordinară pentru a aloca peste 800.000 de euro în vederea reglementării incediilor de pe rampa de ecologizare de la Pata Rât.
Cu alte cuvinte, în penultima ședintă din acest mandate de CJ, consilierii au aprobat o sumă imensă din bugetul județului pentru ca cei ce au câștigat licitația să se ocupe de o problemă ce nu treuia să existe deloc.
Anul trecut, Asocierea SC Nordconforest SA- SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, a pus mâna pe un contract în valoare de 27.267.933,79 lei fără TVA pentru închiderea şi ecologizarea rampei de gunoi de la Pata Rât. În urma votului de joi a consilierilor judeţeni, firma mai primeşte 800.000 de euro pentru aproximativ aceeaşi operaţiune, bani încredinţaţi direct, fără licitaţie. După ce în Vinerea Mare consilierii judeţeni s-au certat (din nou) ca la uşa cortului şi nu au votat rectificarea bugetului, care prevedea, printre altele, şi suplimentarea fondului de rezervă cu 3,5 milioane pentru rezolvarea incendiului de la Pata Rât, bani care proveneau din fondurile alocate dezvoltării aeroportului pentru 2016, în şedinţa extraordinată de joi consilierii judeţeni au votat toate proiectele „fierbinţi”. De trei săptămâni, 6 hectare de teren ard mocnit şi degajă un fum toxic afectând locuitorii cartierului Someşeni, dar şi locuitorii din Apahida şi din restul comunelor din estul municipiului Cluj-Napoca. Inclusiv activitatea aeroportului a fost afectată, la Consiliul Judeţean fiind înregistrate mai multe plângeri în acest sens.
Paznici trecuți doar pe hârtie
Discuțiile pe tema alocării sumei de aproape un million e euro din bugetul județului au rins contur și la ședința ordinară.
Cei are au dat startul discuției au fost câțiva consilieri de la PSD, precum Valentin Cuibus, Dorel Canta sau Ivan Ilarie.
Aceștia cereau explicații cu privire la împrejurimile în care incendiu din Pata Rât a pornit.
„Condiţiile de predare a rampei aveau şi obligaţia de a asigura şi paza. Ce obligaţii mai avem noi să dăm bani în plus la firmă? Ei aveau obligaţia să păzească acel perimetru. De-a lungul anilor, focul a ars de mai multe ori, este o forţare această chestiune, noi ştiam exact cum proceda Eugen Vereş, Dumnezeu să-l ierte, mi se pare o forţare. Ei încearcă să obţină un ban în plus şi nu ştiu dacă e bine să dăm aceşti bani. Firma trebuia să păzească în momentul în care s-a aprins, trebuia să ia nişte măsuri, trebuia să intervină, trebuia să nu-l lase să se aprindă. Vereş se ducea cu nişte cisterne cu apă, vărsa apă, când se stingea focul, punea pământ. Dovadă că aici a existat o superficialitate în realizarea acestui proiect, nu vrem să prăpădim banii de pomană”, a spus Ivan Ilarie.
Preşedintele CJ Cluj Marius Mînzat susţine că vor fi efectuate mai multe expertize pentru a determina cauza incendiilor.
„Există două variante care au generat situaţia şi focul, ori o mână criminală, ori autoaprindere. În situaţia în care se constată, printr-o expertiză, că focul a fost autoaprindere este în responsabilitatea Consiliului Judeţean, dacă se constată de către organele abilitate că e mână criminală, e responsabilitatea constructorului, iar lucrările pe care le-a efectuat nu se vor deconta. În momentul de faţă s-a acoperit suprafaţa, este o situaţie de urgenţă, nu noi am stabilit asta, ci Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, noi nu putem decât să ne conformăm şi nu pot comenta de ce în ultimii 12 ani când s-a aprins rampa nu a existat o astfel de hotărâre a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. De ce doar acum i s-a dat caracter de urgenţă mie îmi este peste putinţă să răspund”, a spus Mînzat. Acesta a mai spus că au fost solicitate nişte studii de piaţă pentru a se încerca să se stabilească corect valoarea lucrării. “Lucrarea este executată în proporţie de aproximativ 30%. Dacă constructorul nu acceptă acel preţ corect care reiese din ofertele pe care le primim mai multe societăţi comerciale din zona noastră, nu plătim. Suntem în negocieri cu constructorul, dar la preţul corect, al pieţei pentru această categorie de lucrări. Dacă raportul de expertiză stabileşte că a fost foc pus, indiferent de cine, nu plătim”, a mai spus preşedintele CJ Cluj.
Două amenzi usturătoare
Consiliul Judeţean Cluj a fost amendat de Garda de Mediu cu 60000 de lei în luna mai 2015 şi cu 80000 de lei în aprilie 2016, în ambele cazuri pentru nereguli privind gestionarea rampei de gunoi aflate în administrarea judeţului.
O întâlnire a avut loc la începutul lunii aprilie între Consiliul Judeţean Cluj şi Garda de Mediu Comisariatul Judeţean Cluj pentru stabilirea măsurilor de urgenţă pentru stingerea gropii de gunoi care ardea.
Pentru că cei de la Consiliul Judeţean Cluj nu au luat măsuri urgente de stingere a acestor focare până la data de 15 aprilie 2016 Garda de Mediu a amendat Consiliul Judeţean Cluj cu suma de 80.000 de lei. Banii, evident, vor fi plătiţi din buzunarele clujenilor.
La Consiliul Judeţean Cluj pare a fi o practică să nu fie respectate măsurile stabilite de comisarii Gărzii de Mediu. De asemenea, comisarii de la mediu au stabilit împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj punctele privind modul de administrare şi gestionare a depozitului neconform Pata Rât. Şi în acest caz, reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj n-au făcut nimic şi au ajuns să fie amendaţi.
„Consiliul Judeţean Cluj nu este la prima abatere în ceea ce priveşte încălcarea prevederilor legislaţiei de mediu, fapt pentru care în luna mai 2015, Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Cluj a aplicat sancţiune contravenţională, în valoare de 60.000 de lei, pentru nerespectarea măsurilor stabilite de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu a Comisariatului Judeţean Cluj privind modul de administrare/ gestionare a depozitului neconform Pata Rât, sancţiune contestată şi câştigată, în instanţă, de Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Cluj”, se mai arată în răspunsul celor de la Garda de Mediu.
