În data de 25 august a.c. la primăria orașului Cernăuți și la Administrația Regională de Stat Cernăuți a fost înregistrat un memoriu al Consiliului Național al Românilor din Ucraina, care întrunește 20 de ONG-uri național-culturale și org ane de presă ale comunității românești din Ucraina, privind necesitatea respingerii urgente a dispoziției Direcției financiare a Primăriei de a lichida unele clase cu predare în limba română din trei școli cernăuțene, ceea ce ar putea determina în viitor dispariția acestor instituții de învățământ, notează Agenția BucPress, preluat de Romanian Global News.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina amintește o serie de argumente juridice, politice și economice în favoarea păstrării intacte a școlilor românești din capitala Bucovinei istorice.
În urma consultării cu cadrele didactice și părinții elevilor din or. Cernăuți, a fost solicitată de urgență o audiență cu părinții, în prezența membrilor Consiliului Național al Românilor din Ucraina și a jurnaliștilor români.
„Reorganizarea școlilor din orașul Cernăuți cu predare în limba română, și anume a școlilor nr.10, 13, 17… este contrar legislației în vigoare, acordurilor internaționale încheiate de statul nostru și ar reprezenta un act care ar restrânge dreptul la educație în limba maternă. Opțiunea de a reorganiza și închide o parte din clase doar în școlile unde învață etnicii români ridică mai multe probleme de natură atât politică cât și de drept”, se spune în Memoriul, pe care-l publicăm în continuare.
Către,
Secretarul Primăriei orașului Cernăuți
Dl Vasilii Prodan
MEMORIU
Subsemnații, reprezentanți ai Consiliului Național al Românilor din Ucraina, care întrunește 20 de ONG-uri național-culturale și organe de presă ale comunității românești din Ucraina (regiunile Cernăuți, Transcarpatică, Odesa și orașul Kiev), solicităm să respingeți dispoziția Direcției financiare a Primăriei (nr.10/02/22/685 din 18.08.2020) privind reorganizarea școlilor din orașul Cernăuți cu limba română de predare, și anume a școlilor nr.10, 13, 17, ceea ce ar fi contrar legislației în vigoare, acordurilor internaționale încheiate de statul nostru și ar reprezenta un act care ar restrânge dreptul la educație în limba maternă. Opțiunea de a reorganiza și închide o parte din clase doar în școlile unde învață etnicii români ridică mai multe probleme de natură atât politică cât și de drept
Potrivit argumentelor doamnei L.Bambuleak, șefa Direcției financiare, clasele din școlile sus-menționate nu sunt complete. În speță, se propune de a nu deschide clasa a 10-a, din cadrul școlii nr.10, în suburbia Roșa, școală românească cu o vechime de mai mult de 200 de ani. Celor 13 elevi li se propune continuarea studiilor în cadrul Gimnaziului nr.6 Alexandru cel Bun, situat la 6 km distanță, în centrul orașului.
Ne pronunțăm categoric împotriva oricăror încercări de a reorganiza, dar, în fapt, de a închide în viitor școli sau clase cu predare în limba română. Solicităm să aveți în vedere factorii istorici, internaționali, etnici și geografici în luarea unor asemenea decizii și să-i consultați pe părinții elevilor, pedagogi și comunitatea românească din Ucraina.
Vă rugăm să nu desconsiderați legislația în vigoare a Ucrainei, asta și pentru faptul că, potrivit art.12 din Legea Ucrainei privind învățământul secundar, din 16.01.2020 numărul elevilor într-o clasă (completarea claselor) în școala de stat sau comunală nu poate fi mai mic de 5 elevi și mai mult de: 24 în clasele primare; – și de 30 de elevi în clasele de bază sau cu învățământul de profil.
Mai mult, conform Tratatului privind relațiile de bună vecinătate și colaborare, încheiat între Ucraina și România la data de 17.07.1997, minoritatea română din Ucraina are dreptul să fie instruită în limba sa maternă, într-un număr necesar de școli și instituții de stat pentru învățământ și specialitate, situate ținând seama de răspândirea geografică a minorității respective. În egală măsură, autoritățile centrale și locale ale puterii de stat din Ucraina sunt obligate să ia măsuri speciale pentru întreținerea rețelei de școli ale minorităților naționale, dacă situația o cere.
Solicităm să luați în calcul răspândirea geografică și demografică a minorității române din orașul Cernăuți, precum și faptul că părinții copiilor din suburbiile orașului muncesc și achită taxele și impozitele în capitala Bucovinei. Iată de ce aceștia sunt îndreptățiți să-și dea copiii în școlile din orașul Cernăuți, indiferent de domiciliul lor. De asemenea, vă rugăm să luați în calcul și situația epidemiologică. Astfel, recomandarea de a completa clasele cu 27-28 de elevi este nerealizabilă în școlile nr.13 și 17 cu limba română de predare, întrucât încăperile sunt mici, nemaivorbind de imposibilitatea respectării, în acest caz, a normelor sanitar-epidemiologice privind distanțarea între bănci, elevi și profesori. Avem impresia că funcționarii Primăriei cernăuțene nu cunosc aceste lucruri de la fața locului.
Dincolo de explicațiile Direcției financiare din cadrul Primăriei orașului Cernăuți precum că reorganizarea va aduce economii la bugetul local, dorim să vă amintim că salariile cadrelor didactice sunt achitate în totalitate din bugetul de stat, iar economiile la buget pentru încălzirea școlii nu sunt posibile, deoarece este încălzită școala în întregime și nu anumite clase.
În încheiere, recomandările Direcției financiare a Primăriei cernăuțene le considerăm nesustenabile, iar problema reorganizării doar a școlilor cu predare în limba română apreciem că apare sau din cauza unor convingeri politico-etnice ale șefei Direcției financiare sau din alte motive, care nu ne sunt cunoscute. În acest context, vă rugăm să păstrați actuala rețea de școli cu predare în limba română din orașul Cernăuți, fără să se mai revină în viitor la asemenea situații, care ar putea să ducă la incitarea urii interetnice, să provoace discuții și scandaluri vizavi de discriminarea pe criterii etnice sau lingvistice, care nu folosesc nimănui în orașul bucovinean Cernăuți, cunoscut prin toleranța sa.
Solicităm de urgență o audiență cu părinții și pedagogii în privința problemei date, cu prezența membrilor Consiliului Național al Românilor din Ucraina.
Cu respect, membrii Comitetului Coordonator al Consiliului Național al Românilor din Ucraina
Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți
Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”
Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură și Literatură în Bucovina „Mihai Eminescu”
Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress – asociația jurnaliștilor români din Ucraina
Mihai Mecineanu, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa
Elena Piligaci, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuți
Ștefan Broască, vice-președintele Asociației Științifico-Pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina
