Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a făcut publică, vineri, o scrisoare adresată vicepremierului Liviu Dragnea, în care afirmă că „regionalizarea în România atinge drepturile minorităţilorşi prin aceasta este un subiect de cooperare internaţională şi de securitate european”.
În scrisoare, Izsak Balazs îi atrage atenţia vicepremierului că, deşi a afirmat de mai multe ori că „regionalizarea nu va fi făcută pe criterii etnice, ci pe criterii de dezvoltare”, conform Legii 2/1968, „judeţul este alcătuit din oraşe şi comune – unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării – în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei”.
„În consecinţă, Guvernul dumneavoastră, în cursul procesului de regionalizare, abandonează criteriile avute în vedere de reforma administrativă din 1968, ceea ce nici Nicolae Ceauşescu nu a îndrăznit să facă. Ştiţi din ce cauză nu a îndrăznit? Deoarece prevederea citată a legii şi, în general, legislaţia privind protecţia minorităţilor naţionale în perioada 1945-1989 erau consecinţe ale obligaţiilor internaţionale asumate de România, începând cu cele cuprinse în Tratatul de Pace cu Puterile Aliate şi Asociate şi continuând cu obligaţiile asumate de România ca şi stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, respectiv prin semnarea Actului Final de la Helsinki”, susţine preşedintele CNS în scrisoarea adresată vicepremierului Dragnea.
El adaugă că o comisie de experţi pentru reforma constituţională şi administrativă a României, cunoscută sub numele de „Comisia Stanomir”, a arătat, în raportul său, că „orice efort de reorganizare administrativă este obligatoriu să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale” şi există, de asemenea, prevederi europene în acest sens – Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a autonomiei locale, toate ratificate de România.
Pe de altă parte, în tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară se prevede că părţile „se vor abţine de la măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din zonele locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor si libertăţilor care decurg din standardele si normele internaţionale”, arată Izsak Balazs.
