Statul român continua sa încaseze pe banda rulanta condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului >>> În „Cazul Rada”, pâna si fostul Procuror general al României, Tanase Joita, sa pus în slujba mafiei petrolului >>> Rada, fostul director comercial al Sucursalei PECO Bihor, s-a opus achizitionarii supraevaluate a unei benzinarii, operatiune care îsi avea deja precedentul în „Cazul «casei parintesti» din Filiasi”, creat de Rodica Stanoiu, o alta epava a mafiei pesediste >>> GAZETA publica, în premiera, toate dedesubturile scandalosului abuz >>> Reproducem, în exclusivitate, alte documente ce demonstreaza mentalitatea de sacali a clientelei PDSR, vizavi de cea mai mare fosta societate româneasca cu capital de stat
Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat, în 8 noiembrie a.c., în cauza „Rada contra României”, constatând încalcarea articolului 6 aliniat 1 din Conventia europeana a drepturilor omului, care garanteaza dreptul la un proces echitabil. Fostul director comercial al sucursalei PECO Bihor a fost „eliberat din functie” printr-o decizie din 30.10.2000 a fostului Director general al SNP „PETROM” S.A. Bucuresti, Ion Popa, cel care a devenit apoi consilier
personal al ex-premierului Adrian Nastase, cu care a mosit scandaloasa „privatizare” a petrolului românesc.
Desi instantele locale, Tribunalul Bihor si Curtea de Apel Oradea, i-au admis contestatia, Procurorul general Tanase Joita s-a pus pâna la capat în slujba mafiei care a capusat 15 ani industria petroliera de stat. Procurorul ge-neral cu nume de vacuta a promovat recurs în anulare împotriva hotarârii Curtii de Apel Oradea, care a fost admis de Curtea Suprema de Justitie, fara ca impricinatului Rada sa i se comunice vreodata continutul „memoriului adresat Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie de catre intimata SNP PETROM SA … care nu poate face obiect de dezbatere”!
<h5>La început a fost procedura de informare.</h5>
Sa dam citire „Scrisorii” prin care Constantin Rada a initiat procedura de sesizare a Curtii Europene a Drepturilor Omului. La data de 7 noiembrie 2003,
Rada scria – pentru prima data – catre CEDO: „În baza contractului de munca nr.15/15.03.1991, am detinut functia de director comercial al Sucursalei PECO SA Bihor din cadrul Societatii Nationale a Petrolului PETROM SA Bucuresti, încheiat pe o durata nedeterminata. Prin decizia nr.809/30.10.2000 s-a dispus de catre SNP PETROM SA Bucuresti eliberarea mea din functia de director comercial si ramânerea la dispozitia Sucursalei PECO Bihor. Prin decizia nr. 220/08.11.2000 emisa de catre Sucursala PECO Bihor SA, s-a dispus trecerea mea pe postul de sef serviciu comercializare-transport din cadrul sucursalei.
În termen legal m-am adresat instantei competente, Judecatoria Oradea, cu contestatie. Prin Sentinta civila nr.3376/02.04.2001, pronuntata în dosarul nr.12703/2000, a fost admisa contestatia mea si au fost anulate deciziile angajatorului, dispunându-se totodata reintegrarea mea pe functia detinuta anterior. Prin Decizia civila nr.1435/R/07.09.2001, pronuntata în dosarul nr.3866/2001 al Tribunalului Bihor, a fost respins ca nefondat recursul introdus de recurenta Societate Nationala a Petrolului PETROM SA Bucuresti
si a fost mentinuta hotarârea instantei de fond, hotarârea fiind definitiva.”
<h5>Joita rastoarna sistarul</h5>
„Procurorul General al României a declarat Recurs în anulare, având nr. 37631/8041/2001, însusindu-si integral punctul de vedere al SNP PETROM SA Bucuresti, cuprins într-un memoriu adresat Ministerului Justitiei. Fara sa se bazeze pe nicio dovada, în calea extraordinara de atac s-a sustinut ca m-as fi dovedit necompetent si ca as fi contribuit, prin actul meu managerial, la prejudicierea unitatii cu peste 40 miliarde lei, ceea ce este total neadevarat. S-a considerat, de asemenea, ca masura luata fata de mine nu ar fi afectat felul muncii si nici locul muncii, iar modificarea salariului «ar avea relevanta în aprecierea acestei operatiuni juridice numai în cazul în care felul muncii si/sau locul muncii s-ar fi modificat»”.
<h5>De cealalta parte a baricadei</h5>
„Procurorul General a cerut casarea hotarârilor favorabile mie si trimiterea cauzei spre rejudecarea recursului la Curtea de Apel Oradea. Aceleasi concluzii au fost puse si de catre procurorul de sedinta, care a cerut «trimiterea cauzei spre rejudecare». În calitate de intimat-contestator, am cerut respingerea recursului în anulare, astfel cum s-a consemnat în încheierea de sedinta din 26 martie 2003. În mod paradoxal, total nelegal si netemeinic, Curtea Suprema de Justitie a acordat mai mult decât i s-a cerut, bazându-si hotarârea pe simplele sustineri ale unei parti din proces, fara verificarea lor în mod contradictoriu si fara a-mi acorda posibilitatea de a avea
în mod efectiv o cale de atac.
Astfel, prin Decizia nr. 1847/08 mai 2003, pronuntata în dosarul nr. 3986/2001 al Sectiei civile, Curtea Suprema de Justitie a admis recursul în anulare declarat de Procurorul General si a casat decizia Tribunalului Bihor si sentinta Judecatoriei Oradea, pronuntându-se si asupra fondului prin respingerea ca nefondata a contestatiei formulate de mine.”
<h5>Apa de ploaie</h5>
Constantin Rada a sustinut ca aceasta decizie a Înaltei Curti este irevocabila si nu mai are alte cai interne de atac. Printr-un tir de argumente foarte exacte si pertinente, el a demonstrat – poate prea elegant – ce se ascudea în spatele ei: „În motivarea acestei hotarâri s-a aratat ca «în cazul pierderii încrederii, administratorii pot oricând revoca din functie pe directorii executivi». De asemenea, «activitatea nesatisfacatoare ori lipsa de fidelitate în îndeplinirea mandatului managerial primit este un motiv jusificat de revocare a aceluia caruia i s-a încredintat mandatul.
Prin alegerea în functia de presedinte al unei asociatii care se opune fuziunii prin absorbtie a Sucursalei SC PECO Bihor, unde contestatarul detinea functia de director comercial, cu SNP PETROM SA Bucuresti, prin redactarea si promovarea unei actiuni în justitie pentru anularea acestei fuziuni, contestatarul demonstreaza ca urmareste scopuri si interese contrare societatii la care a fost angajat, având ca rezultat separarea acesteia de societatea nationala. Chiar si în situatia în care scopul urmarit de contestatar si de asociatia ce o conduce ar fi unul legitim ori dezinteresat si chiar daca demersul judiciar întreprins pentru anularea protocolului de fuziune ar putea fi încununat de reusita, activitatea contestatorului este potrivnica obligatiei de fidelitate pe care o are fata de cel ce l-a renumerat, iar pierderea încrederii angajatorului justifica, prin ea însasi, revocarea din functia manageriala detinuta»”.
<h5>Punctul pe rana</h5>
„Împotriva acestor aprecieri nu am avut cum sa ma apar devreme ce nu aveam cum sa le anticipez. Fiind în prezenta unei cai de atac extraordinare, rolul instantei supreme era, eventual, sa caseze hotarârea definitiva si sa trimita cauza spre rejudecare în vederea administrarii unor probe în conditii de contradictorialitate. În acest mod am fost lipsit de dreptul la un proces echitabil si în fata unei instante impartiale, consacrat de articolul 6 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale.
De asemenea, mi s-a încalcat dreptul la un recurs efectiv, recunoscut prin articolul 13 al aceluiasi act normativ. Aceste încalcari ale unor drepturi fundamentale au ca substrat interese economice deosebite.” În continuarea sesizarii lui, Rada le-a descris, poate – cum am aratat mai sus – prea elegant raportat la caracterul institutionalizat al fraudei la lege.
<h5>Razboiul de secesiune</h5>
"Societatea Nationala a Petrolului PETROM SA Bucuresti este cea mai mare firma din România, iar interesele din jurul acesteia sunt extraordinare.. Statul român este actionar majoritar, iar un anumit cerc de interese se opune privatizarii ei, pentru a se putea folosi de pozitiile privilegiate pe care le detine. În acest context, având eu calitatea de actionar al SC PECO Bihor SA si în
cadrul legal existent, am fost ales în functia de presedinte al «Asociatiei pentru urmarirea si realizarea drepturilor actionarilor de la SC PECO SA Bihor», având sarcina principala de a apara si promova interesele specifice ale acestora.
În mod firesc, ne-am opus fuziunii prin absorbtie si actului de cesiune a actiunilor nominative dintre SNP PETROM SA si persoanele care au subscris titluri de privatizare la SC PECO SA Bihor. Este dreptul oricarui proprietar de a-si administra cum considera de cuviinta bunurile detinute, atâta timp cât nu contravine unor norme legale. Prin aceste demersuri, care nu erau îndreptate împotriva cuiva ci erau menite sa apere interesele micilor actionari, am dejucat anumite interese legate de spolierea statului român si a micilor actionari, astfel ca s-a actionat împotriva mea.
Cum se recunoaste chiar în actele SNP PETROM SA, nu am cauzat niciodata
nici un prejudiciu firmei, dimpotriva, având calitatea de actionar, sunt cel mai interesat în desfasurarea unei activitati profitabile si neexpusa abuzurilor caracteristice tipului de proprietate comuna.”
<h5>„Modelul Stanoiu”</h5>
In Bihor Adevaratul motiv al demiterii directorului comercial Constantin Rada a fost nu
numai intentia acestuia de a „desparti” Sucursala PECO Bihor de „mitici”. În aceasi perioada, directorul Ion Popa – cel care, sub comanda directa a “banditului” Adrian Nastase, avea sa-si dovedeasca întreaga masura a ticalosiei abia cu ocazia scandaloasei privatizari a SNP PETROM – orchestra achizitii trucate de statii de combustibili de la alte firme sau persoane fizice din tara, pe care le supraevalua si îsi pastra „partea leului” din diferenta sustrasa de la SNP.
Mecanismul a fost descifrat ulterior si botezat “Modelul Stanoiu”, dupa numele fostei Ministru al Justitiei de proasta amintire.Cei de la “Academia Catavencu” au dat o adevarata lovitura de presa prin publicarea amanuntelor legate de vânzarea unei case darapanate dintr-un orasel prafuit, Filiasi, cu un pret înzecit fata de valoarea sa reala. Diferenta de 90.000 dolari a ajuns în buzunarul neprihanitei ministrese ce pastorea justitia româna în acea perioada. La aproape 700 de kilometri de Bucuresti, în comuna bihoreana Borod, cam în aceeasi epoca, un comerciant local a stiut sa obtina de la PETROM un pret de 14,5 miliarde lei pe o statie de carburanti ce nu facea nici pe jumatate. Rada s-a opus din toate puterile, ceea ce l-a costat cariera în PETROM.
Procurorul Valean, adormit în stadiul de vesnica speranta GAZETA de Oradea a prezentat „Scandalul Borod” chiar la timpul respectiv, dezvaluind faptul ca miza a fost de 550.000 dolari! Ulterior publicarii anchetei noastre jurnalistice, ni s-a confirmat ca fraudele semnalate de noi constituiau obiectul de cercetare al unui dosar penal la Politia Economica si Parchetul de pe lânga Tribunalul Bihor.
Din pacate, sub „competenta” supraveghere a procurorului Valean, s-a ales praful de dosar! Se stie ca, una dintre metodele rudimentare de spalare a banilor negri este aceea a achizitionarii unui imobil la un pret declarat mai mic în actele încheiate fata de cel platit în realitate fostului proprietar. În cazul înselaciunilor împotriva statului, se procedeaza invers: se declara în acte mai mult decât s-a platit în realitate. Se simuleaza apoi o investitie si bunul se înregistreaza contabil la pretul real. Diferenta dintre acesta si cel declarat la prima tranzactie reprezinta suma fraudata si “albita”.
Pentru ca procurorul Sebastian Valean lucra atunci tocmai în domeniul “combaterii criminalitatii organizate”, ar fi fost normal sa stie aceste “amanunte” elementare. El a dovedit însa, prin rezolutia NUP, ca nu a învatat acest „capitol introductiv” de la sotia lui, notarul cu acelasi nume. Asta ca asta, dar „tânara spe-ranta a parchetului”, apropiat cuplului Calin Vesa-Tarau, a omis si actul de constatare nr.70379/12.04.2001 al DGF Bihor, unde s-au consemnat fapte de evaziune fiscala de peste 23 miliarde lei.
<h5>Conspiratia</h5>
Reprezentantii PETROM au “negociat”, în liniste dupa înlaturarea directorului Rada, la ordinul expres al fostului director general Ioan Popa, si au dat un pret mai mare chiar si decât cel stabilit printr-o expertiza redactata de o firma agreata chiar de PETROM! Tranzactia s-a încheiat la14,5 miliarde lei, primindu-se de la Petrom mai mult decât ceruse vânzatorul! Fata de asemenea performante „din teritoriu”, Rodica Stanoiu este, iata, mic copil. Ca sa ascunda faptele de complicitate la aceasta spoliere a PETROM, s-a solicitat ulterior o alta expertiza, “acoperitoare”, aceleiasi firme de evaluari, care s-a “încadrat” în sumele indicate.
În motivarea rezolutiei sale de neîncepere a urmaririi penale, procurorul Valean invoca aceasta ultima expertiza, “uitând” de prima si de situatia de debitor fara spe-ranta în care ajunsese firma care a vândut benzinaria. Iata pâna unde si la cine au putut sa coboare – si de la ce înalt nivel – complicitatile care l-au sacrificat pe Constantin Rada. Este adevarat ca acesta a câstigat, în cele din urma. Totusi, este greu de crezut ca despagubirea pe care o va plati actualul succesor al PETROM va putea vindeca toate traumele suferite de el.
<h5>Pretext straveziu</h5>
Biroul de presa al Parchetului general, Comunicatul nr. 784 din 13 martie 2003: « Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie a dispus trimiterea în judecata a inculpatilor BERCE COSTEL-DORIN (cercetat în stare de arest preventiv ), HODUT VASILE-FLORIAN, DRAGAN DORINIONEL, CHISE ALEXANDRU SI MUDURA GHEORGHE, pentru savârsirea infractiunilor de înselaciune cu consecinte deosebit de grave, complicitate la înselaciune, abuz în serviciu si fals în înscrisuri sub semnatura privata. Cercetarile efectuate în cauza au stabilit ca în perioada martie-iulie 1999, inculpatul BERCE COSTEL-DORIN, în calitate de administrator la S.C. ROMPEST IMPEX S.R.L. Oradea, cu complicitatea inculpatului MUDURA GHEORGHE, administrator la S.C. MASTER S.A. Oradea, prin inducere în eroare, au obtinut de la Sucursala Peco Bihor a SNP PETROM S.A., produse petroliere în valoare totala de 14,6 miliarde lei, pe care nu le-au achitat. Activitatea celor doi inculpati a fost favorizata de inculpatii HODUT VASILEFLORIAN, DRAGAN DORIN-IONEL si CHISE ALEXANDRU – sef de depozit, adjunct sef de depozit si respectiv gestionar coordonator la Sucursala Peco Bihor- care, prin încalcarea atributiilor de serviciu si a dispozitiilor obligatorii stabilite de centrala SNP PETROM S.A., au încheiat cu societatile reprezentate de inculpatul BERCE COSTELDORIN contracte fara garantii asiguratorii, au livrat produse petroliere fara a pretinde plata pretului si au întocmit acte false
privind livrarea si transportul marfurilor din depozit.»
Marii profitori ai acestei escrocherii, trebuiau cautati însa si în alta parte. « SRI, UM 0561, Oradea, nr. 00799541/3 din 12.03.1999, Act de constatare, maior C.G., în executarea mandatului 00775 din 04.09.98, emis de Parchetul de pe lânga Curtea Suprema de Justitie, prin care sa autorizat interceptarea comunicatiilor telefonice, redau discutia din data de 13.11.1998, ora 7,34 ». Se consemneaza, în continuare, discutia din care rezulta cine este persoana
care profita cel mai mult în urma fraudei, în ale carei benzinarii se vindeau la negru combustibilii tepuiti.
Ca sa poata înlatura proba rezultata din aceste interceptari, la data de 16 mai 2001, sub nr. 130/P/2001 al Parchetului Militar Oradea si cu semnatura colonelului magistrat Ioan Pop, prim procuror militar, acesta întreaba – cu referire la dosarul nr. 23/P/2001 al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Oradea – « daca în perioada 1998-1999 s-au autorizat sau nu înregistrarile telefoanelor cu nr. 059/154080 si 059/149478, perioadele autorizate si daca la dosar se afla certificarea înregistrarilor conform articolului 91/2 CPP ». Doua zile mai târziu, Valentin Mirisan, Procurorul general al Parchetului de pe lânga
Curtea de Apel Oradea, îl trimitea pe « nasul » Ion Pop la plimbare, facând trimitere la Legea sigurantei nationale. Ca sa scape de scandalul ce, în mod normal, l-ar fi putut trimite la bulau, Pop a ales sa se dea la fund si s-a pensionat.
<i>
<h5>Ce mai are de facut</h5>
Art. 322 din Codul de procedura civila: „Revizuirea unei hotarâri ramase definitive în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarâri data de o instanta de recurs atunci când evoca fondul,se poate cere în urmatoarele cazuri: … 9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o încalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarâri judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei încalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotarârii pronuntate.”
<h5>Un CV de invidiat</h5>
Lista de lucrari stiintifice publicate de Constantin Rada cuprinde 10 manuale, 8 carti, 45 de articole stiintifice, 25 de comunicari si referate de specialitate! Are în derulare 5 contracte de cercetare stiintifica. Doctor în economie si absolvent a doua facultati, Constantin Rada este conferentiar universitar la Universitatea din Oradea. Unul dintre fostii lui studenti ne-a declarat: „E cel mai tare. De la dumnealui poti învata si scoala vietii!” În primul rând, însa, Constantin Rada a demonstrat ca pot exista supravietuitori si din lupta individului cu sistemul.
<h5>Alti bihoreni la Strasbourg</h5>
De ce spunem ca „în premiera”a câstigat un oradean la CEDO? Este adevarat ca si Alexandru Pantea – care a învins România prin Hotarârea din 3 iunie 2003 – este nascut în Bihor si ca incidentul pentru care a ajuns la CEDO s-a petrecut în penitenciarul, parchetele si instantele din Oradea. El nu mai era însa, la data respectiva, si „cu buletin” de Bihor, fostul procuror fiind deja avocat în Baroul Arad. O alta foarte recenta decizie a CEDO – privind dreptul instantelor de a cenzura amplasamentul terenurilor atribuite de comisiile administrative în baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar – se refera la o hotarâre a Curtii de Apel Oradea, dar reclamantul este satmarean.
În faze foarte avansate, la Camera a treia, se afla solutionarea reclamatiilor înaintate de Elena Pop-
Blaga si Traian Munteanu, judecatorii oradeni care au fost subiectii unor repetate si deosebit de grave
abuzuri judiciare, achitati de Înalta Curte de Casatie si Justitie dupa o haituire ce a durat mai mult de patru ani în cazul fiecaruia.
Catalin Manea
