Experții de la Universitatea din New South Wales, Australia au realizat un studiu care readuce în memorie episoade de mult uitate din istoria Uniunii Sovietice. E vorba de o teorie numită „telegonie”, care spune că ADN-ul unui nou-născut este influențat de foștii iubiți ai mamei.
Despre „telegonie” a vorbit prima oară filosoful antic Aristotel, probabil în urma unor observații chiar mai vechi. Acesta pare a fi, de altfel, și motivul pentru care regilor li s-a interzis multă vreme să se căsătorească cu femei divorțate. Teoria a fost, de altfel, preluată de crescătorii de câini, în încercarea de a obține exemplare de rasă. În ciuda nenumăratelor exemple, apariția geneticii a dus la abandonarea acestei teorii. Astăzi, însă, cercetătorii care studiază musculița de oțet, drosofila, au descoperit că mărimea descendenților lor ar putea fi influențată de caracteristicile unui partener anterior al femelei.
„Telegonia” redevine la modă
Acest lucru pare să se explice prin faptul că substanțele chimice din lichidul seminal al masculului original pot avea un efect persistent. Iar oamenii de știință au sugerat chiar că unmecanism similar ar putea exista și la oameni.
Într-u n articol publicat în revista Ecology and Evolution, profesorul Russell Bonduriansky, de la Universitatea din New South Wales din Australia, spune că „Bărbații contribuie la ADN pentru a fertiliza oul, dar credem că se întâmplă ceva mai complex”.
Bonduriansky și colegii săi au descoperit că dacă un mascul, mare sau mic, e împerecheat cu o muscă femelă, înainte ca ea să fie fertilă, ouăle imature nu vor fi fertilizate.
Marea surpriză a apărut mai târziu, când s-a descoperit că mărimea noilor muște a fost determinată de mărimea primului mascul cu care s-a împerecheat femela, mai degrabă decât de mărimea mascului care a fecundat ouăle.
Profesorul Bonduriansky susține că dacă lichidul seminal joacă un rol critic pentru viitoarea descendență, indiferent de identitatea reală a tatălui, atunci este posibil ca femelele să fi evoluat pentru a exploata beneficiile. Astfel, acestea pot stoca material seminal de la mai mulți masculi înainte de a permite fertilizarea.
Cercetătorii cred că organismele muștelor nu doar că „absorbeau” informațiile partenerilor cu care nu produceau urmași, ci transmiteau parțial această informație genetică urmașilor altor masculi, scrie ziarul britanic Daily Mail.
Misteriosul mecanism genetic a provocat scandaluri de pomină la Moscova
Oricât de abracadabrantă vi s-ar părea această teorie, există dovezi greu de negat că ea are un sâmbure de adevăr. O demonstrează scandalurile care au cutremurat Uniunea Sovietică după Festivalul Mondial al Tineretului din 1958.
La nouă luni după acest festival, la Moscova s-au născut mulți copii de culoare. Nimic de mirare, până aici, rusoaicele își făcuseră de cap cu tinerii veniți din Africa.
Mult mai ciudat a fost faptul că, după câțiva ani, în unele familii din Moscova au început să se nască și alții copii cu pielea neagră. au fost nevoite să recunoască faptul că au avut primul contact sexual cu un african în timpul festivalului, iar înfățișarea copilului este rezultatul acestei legături pasagere, scrie noi.md.
