Judecatorul Cristian Danilet, membru în cadrul Societatii pentru Justitie (So Just) face o analiza la sânge a situatiei din Justitia româna, în cadrul unui interviu acordat Gazetei.
“Sunt anumite cazuri care trebuie solutionate repede si bine”.
“Cred ca politicul va încerca tot timpul sa “corupa”, sa conduca justitia”.
“Scurgerea de informatii în cursul urmaririi penale poate sa deturneze mersul normal al anchetei”.
“Eu înteleg sa dai independenta judecatorilor care sunt foarte bine pregatiti”.
Gazeta: Sunteti secretarul SoJust. Practic, care este rolul acestei societati?
Cristi Danilet: Am înfiintat SoJust în anul 2005 având la baza ca ideea de reforma în justitie nu trebuie sa se rezume doar la reforma magistraturii. În sistemul de justitie conlucreaza mai multe organism si mai multe profesii. Adica si Politia si grefierii si judecatorul, procurorul, executorul judecatoresc si atunci ne-am gândit ca trebuie creat un ONG care sa reprezinte interesele tuturor acestor profesii. De-a lungul timpului am reusit sa adunam oameni din toate profesiile care la un moment dat ar avea legatura cu justitia. Cea mai mare realizare este raportul despre starea justitiei din 2006 când am luat fiecare institutie care are atributii legate de justitie si toate categoriile de profesionisti care activeaza si am scris lucrurile bune si lucrurile rele pe care le-am depistat. SoJust se vrea o organizatie reprezenatativa a celor care lucreaza în justitie. Nu este o asociatie profesionala, nu este un sindicat, ci pur si simplu este o asociatie cu profil unic, pentru ca nu mai este o asemenea asociatie în tara, care militeaza pentru reforma în justitie.
Gazeta: Si ati reusit concret sa întreprindeti ceva ?
Cristi Danilet: În primul rând am monitorizat mai multe institutii. Cea mai monitorizata a fost CSM. Ne-am dat seama treptat ca CSM, dintr-o institutie creata pentru apararea independentei justitiei, devine un aparat birocratic, devine un al doilea minister al justitiei. Am subliniat public, în diverse rânduri, slabiciuni ale acestei institutii si în continuare monitorizam activitatea acesteia. Am pariticipat la redactarea de acte normative, am participat la întâlniri cu reprezentanti ai institutiilor, de la ministri pâna la directori. Suntem cumva un fel de analisti în materie de justitie.
Activitatea clasei politice în domeniul legislativ, una scazuta
Gazeta: Care sunt principalele probleme pe care le întâmpina oamenii legii, dar si cei care apeleaza la justitie din diverse motive ?
Cristi Danilet: În primul rând pentru profesionistii din justitie. Actele normative au o calitate slaba, activitatea clasei politice în domeniul legislativ este una scazuta. O alta problema este lipsa personalului si în politie si în magistratura sau în rândul personalului auxiliar. Numarul nostru este insuficient referitor la cazurile pe care le instrumentam. Mai mult decât atât, omul când are o problema, el nici nu stie daca este de competenta justitiei sau nu, dar el totusi depune o cerere la instanta. Noi în momentul acela facem un dosar. Asta înseamna, citatii, comunicam cererea de chemare în judecata, trebuie sa vedem daca are nevoie de avocat, o multime de acte birocratice. Se poate întâmpla ca datorita unor chestiuni de procedura omul sa piarda, dar el are dreptate. De exemplu, un litigiu între doua persoane care nu este exercitat în termen, o vom respinge ca actiunea fiind prescrisa. Aici ar fi o alta nemultumire a noastra legata de cetateni, în sensul ca nu-si cunosc drepturile. Nu stiu unde sa apeleze si când sa apeleze. Noi vom propune un proiect pentru consilierea juridica primara. Adica, o institutie la care omul se va duce si va vedea care institutie a statului este competenta sa-i rezolve problema. Aceasta institutie sa fie un fel de filtru. În felul acesta vom mai scapa de dosare. O alta problema si poate una din cele mai mari este încrederea scazuta în justitie. Populatia nu are încredere în justitie si poate nici magistratii nu reusesc suficient sa sadeasca aceasta încredere.
Gazeta: Ce masuri credeti ca trebuie întreprise pentru ca românii sa aiba mai multa încredere în justitie?
Cristi Danilet: Parerea mea e ca trebuie popularizate rezultatele justitiei, dar rezultatele reale ale justitiei. Adica, odata pe an sa se prezinte un bilant. De multe ori se rezuma la niste cifre. Am rezolvat atâtea dosare, am avut atâtia judecatori. Or, aceste rezultate nu sunt calitative, nu se spune câte parti sunt multumite în dosar, câte acte de dreptate s-au facut. Cert e ca populatia vrea rezultate. Daca de exemplu, sa vorbim despre coruptie, populatia vrea sa vada rezultate concrete ale luptei anticoruptie, vrea sa vada ca s-a diminuat numarul celor care solicit spaga în administratie. Vrea sa vada ca politicienii care sunt corupti sunt condamnati, ca iau pedepse exemplare. Din pacate în România nu exista înca o mentalitate anticoruptie a celor care judeca aceste cazuri. Unii judecatori sunt reticenti în a aplica pedepse mari. Eu nu critic aici, pentru ca în functie de împrejurarile concrete ale unor cazuri, se pot aplica pedepse diferite.
Gazeta: Totusi, în ultimii ani au fost foarte putine cazuri de politicieni, oameni publici condamnati pentru acte de coruptie. Nu credeti ca acest lucru creaza o perceptie negativa a oamenilor în ceea ce priveste justitia?
Cristi Danilet: Eu nu am de unde sa stiu daca politicienii respectivi sunt sau nu vinovati. Sigur, daca se face mare tam-tam de catre organele de urmarire penala sau de catre presa într-un caz în care o annumita persoana publica este acuzata de coruptie, populatia se asteapta ca el sa fie condamnat. Se poate ca din probele administrate în fata judecatorului acesta sa ajunga la alta concluzie. Sau se poate lungi atât de mult procesul încât populatia sa aiba impresia ca daca nu a fost trimis dupa gratii dupa un an, doi, acesta sa nu mai intre niciodata în puscarie. Sunt anumite cazuri care trebuie solutionate repede si bine, cum ar fi cazurile de coruptie, sau cazurile de criminalitate organizata pentru ca sunt cazuri care au un impact social puternic.
Presiuni asupra justitiei prin diverse forme
Gazeta: Considerati ca în momentul de fata în justitia din România sunt anumite persoane, sau grupuri de interese care fac diverse demersuri pentru a influenta procesul de justitie?
Cristi Danilet: Nu cred ca este ceva organizat. S-au pastrat anumite mentalitati, anumite relatii între judecatori si lumea externa, ca sa zicem asa, si care de-a lungul timpului, în special în perioada comunista si post-decembrista, relatiile acestea ajutau si la recrutarea magistratiolor si la numirea lor în anumite functii de conducere. Însa, în ultimii ani, cred ca, datorita infuziei de tineri judecatori cu pregatire la Institutul National al Magistraturii, cred ca lucrurile merg pozitiv. Se fac presiuni asupra justitiei prin diverse forme. Fie printr-o ordonanta de urgenta care apare peste noapte si obliga judecatorii sa mearga în nu stiu ce comisie. Fie sunt declaratii ale politicienilor care spun ca nu au încredere în justitie.
Gazeta: Credeti ca oamenii politici, oamenii de afaceri puternici fac presiuni asupra justitiei?
Cristi Danilet: Cred ca politicul va încerca tot timpul sa “corupa”, sa conduca justitia. Fie institutional, adica sa apara anumite reglementari prin care sa controleze numirea procurorilor, a judecatorilor, a membrilor CSM. Sau vor încerca individual prin acele declaratii politice. Daca apare un politician la televizor într-o seara si spune ca nu are încredere într-o instanta sau într-un judecator anume, asta înseamna deja o presiune asupra magistratului. Prin asta te deosebesti tu ca judecator. Trebuie sa rezisti si la tentatii de corupere, trebuie sa rezisti si la volumul mare de munca, care nu poate poate fi scuzat. Nu poti spune niciodata ca ai un volum mare de munca, deci muncesc prost. De asemenea, cred ca judecatorul trebuie sa reziste la presiuni. La fel cum nu trebuie sa existe chirurgic de nota sapte si chirurgi de nota zece, la fel trebuie sa existe judecatori numai de nota zece.
Scurgerile de informatii pericliteaza ancheta
Gazeta: Cum apreciati scurgerile de informatii si publicarea unor acte în presa, venite dinspre procurorii de caz, în timpul anchetelor?
Cristi Danilet: De regula aceste informatii apar în cursul urmariri penale. Parerea mea e ca pericliteaza ancheta. Scurgerea de informatii în cursul urmaririi penale poate sa deturneze mersul normal al anchetei, fie afecteaza dreptul la aparare, fie deturneaza cazul procurorului. Nu stiu cine da aceste informatii, poate procurorul, poate politistul, poate chiar avocatul. Sunt tari în care divulgarea informatiilor din caz constituie infractiune.
Gazeta: Daca ati fi ministru al Justitiei, ce masuri ati lua pentru îmbunatatirea actului justitiei?
Cristi Danilet: Primele masuri ar fi legate de transparenta institutionala. Cred ca aici suferim si la nivelul Ministerului Justitiei, si la nivelul CSM. Lumea nu prea stie exact cu ce se ocupa aceste institutii si nici nu prea are acces la informatii. Daca as fi ministru al Justitiei în primul rând as transparentia institutia, adica as spune public ce fonduri avem, pe ce le cheltuim, la ce seminarii sau conferinte îmi pleaca personalul, cât se cheltuie pentru aceste deplasari si as mai spune care sunt salariile. Sunt unii magistrati care nu si-au declarat veniturile. Avem obligatia sa ne completam declaratiile de avere , dar nu este cineva care sa verifice efectiv ceea ce este scris în declaratie. As desfiinta institutia asa numitilor consilieri juridici asimilati. Pe lânga magistrati, exista niste consilieri juridici, care au aceleasi drepturi salariale ca si noi, desi fac o munca de functionar. Ei nu fac munca în sala de judecata, nu fac munca de ancheta, dar sunt platiti ca si magistratii. Si apoi as munci pentru responsabilizarea sistemului. Senzatia populatiei este ca un magistrate poate face ce vrea, ca nu este responsabil în fata nimanui, nici daca da o solutie proasta, nici daca da o solutie târzie. Apoi, as îmbunatati managementul instantelor si al minsterului, respectiv al CSM. Adica, omul când intra într-un tribunal sa stie unde sa mearga si ce sa faca. Si as face ca circuitul dosarelor sa fie mult mai facil. Adica, orice decizie a unui judecator sa o poata vedea oricine accesând o simpla pagina pe Internet. Stiind ca solutiile lor sunt publice, cu siguranta judecatorii vor fi mai atenti la deciziile lor. Este o cale de responsabilizare.
Independenta judecatorilor
Gazeta: Considerati ca magistratii care se fac vinovati de erori judiciare ar trebui trasi la raspundere, în contextul în care statul român plateste anual milioane de euro cu titlu de despagubiri, impuse de CEDO?
Cristi Danilet: Condamnarile la CEDO se datoreaza legislatiei proaste, altele din cauza ca sunt sentinte ale instantei care nu sunt puse în aplicare, însa sunt si hotarâri din cauza solutiilor proaste date de instanta. Sistemul de raspundere materiala a magistratilor exista în România din 2003. Orice hotarâre data de un magistrat anterioara anului 2003 nu se aplica, datorita principiului neretroactivitatii legii. Daca statul român pierde la CEDO un proces si a fost obligat la pagube , Ministerul Finantelor va suporta aceste despagubiri si se platesc sume destul de mari. Ministerul Finantelor este obligat sa actionaze împotriva magistratului numai daca se demonstreaza ca el a actionat cu rea credinta sau cu grava neglijenta. Este adevarat ca pâna acum nu exista niciun proces câstigat, nu stiu daca este declansat vreun proces de acest gen, dar stiu ca nu este niciunul câstigat. Acest sistem este prezent în mai toate tarile, dar este foarte rar aplicat, din cauza ca se respecta independenta judecatorului. Dar eu înteleg sa dai independenta judecatorilor care sunt foarte bine pregatiti.
Barbulescu nu este sefa justitiei
Gazeta: Recent, SoJust si-a exprimat dezaprobarea vizavi de pozitiile publice exprimate de doamna Lidia Barbulescu, presedintele CSM -când a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala ivit între Ministerul Public si Camera Deputatilor, dar si când si-a exprimat public pozitia cu privire la decizia Curtii Constitutionale, prin care Legea privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste a fost declarata neconstitutionala. Ca membru al SoJust, dar si în calitate de magistrat, considerati ca doamna Barbulescu a debutat în aceasta functie cu “stângul”?
Cristi Danilet: Nu neaparat. Doamna Barbulescu are un apetit pentru iesiri publice, ceea ce nu-i neaparat rau. Însa declaratile dânsei sunt privite ca declaratii forte ale justitiei, ca si cum ar fi representative pentru justitie. Ori doamna Barbulescu nu este sefa justitiei. Ea este presedintele CSM, un organism administrativ care se ocupa doar de cariera magistratilor. Doamna Barbulescu nu poate sa-si exprime opina cu privire la anumite hotarâri judecatoresti, asupra anumitor proceduri aflate în desfasurare. Legea interzice lucrul acesta. Mi s-a parut curios ca doamna Barbulescu sa sesizeze Curtea Constitutionala în legatura cu obligatia procurorilor de a trimite dosarele la politicieni, Parlament. Era ca si cum CSM apara politicienii. Era foarte bine daca aceasta sesizare era facuta fara comunicat, fara declaratii publice.
Gazeta: Având în vedere ca recent ati candidat pentru sefia Tribunalului Cluj, ati putea sa ne spuneti cât de corect a fost acel concurs?
Cristi Danilet: Am luat o nota neasteptat de mica la proiectul de management, dar nu am nicio explicatie. Nu exista un punctaj ca sa-mi dau seama ce am gresit. A fost un proiect sincer si poate a deranjat anumite afirmatii. Exista patru criterii pentru planul de management, dar nu exista un punctaj clar.
Gazeta: Ne puteti spune în câteva cuvinte, ce ar trebui schimbazt în justitia româna?
Cristi Danilet: I-as schimba pe multi dintre oameni. Generatiile trebuie sa ajunga sa se înlocuiasca. Nu cred în legi noi, pentru oameni vechi. Nu cred într-o reforma facuta pentru oameni cu mentalitati învechite, cu practice învechite. Daca vrem legislatie noua, vrem si practice noi, trebuie si oameni noi.
Augustin Stanciu
