Criza alimentară loveşte Guvernul

Săptămâna trecută, pe 26 şi 27 ianuarie, a avut loc la Madrid Conferinţa Internaţională de Siguranţă Alimentară, sub egida FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură). Criza provocată de explozia preţurilor la produsele alimentare a alertat toată lumea, iar 95 de ţări au căutat soluţii concrete pentru rezolvarea acesteia. Cu puţin înainte de această reuniune, Banca Mondială a tras un nou semnal de alarmă, prin care a arătat că milioane de persoane din toată lumea continuă să sufere din cauza crizei alimentare. "Preţurile produselor alimentare, combinate cu impactul crizei financiare, nu fac decât să agraveze dificultăţile lumii aflate în dezvoltare", a declarat directoarea generală a Băncii Mondiale, Ngozi Okonjo-Iweala. Banca Mondială a mai semnalat o problemă gravă privind preţul alimentelor. În timp ce cotaţiile porumbului pe pieţele internaţionale au scăzut cu 32%, preţul cu care consumatorii finali îl cumpără nu a scăzut decât cu 1%, fapt ce ar trebui să necesite o atenţie specială asupra modului în care se comercializează produsele alimentare de bază.

Comercianţii vor ajunge la profit zero

Preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu, a declarat săptămâna trecută că preţurile la alimente vor creşte după cel puţin o lună de depreciere continuă a leului, opinând că unii producători şi comercianţi vor majora preţurile când vor ajunge la "profit zero". Liderul sindical a precizat că dacă apar majorări mai devreme, înseamnă că există producători şi comercianţi "inconştienţi", apreciind că legislaţia în acest domeniu este interpretabilă. "Sunt puţini producători care ar apela la creşterea preţurilor, deoarece în această perioadă puterea de cumpărare scade, iar aceştia pot ajunge la faliment dacă majorează preţurile acum. De aceea vor încerca să reziste până la pragul zero de profit", a declarat Dragoş Frumosu, citat de agenţia Mediafax. Preşedintele FSIA consideră firească majorarea preţurilor în funcţie de deprecierea monedei naţionale, în condiţiile în care România importă 70% carne, 80% legume şi fructe, 30% lapte pentru procesare. De asemenea, România mai importă 330.000 de tone de zahăr brut, din care se obţine zahăr rafinat, în ţară consumându-se 550.000 de tone de zahăr pe an, ingrediente pentru industria cărnii, băuturi răcoritoare, dulciuri, conserve de legume şi fructe. De aceeaşi părere este şi Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), care a declarat, pentru Curierul Naţional, că ''unii producători şi procesatori au început deja să crească preţurile la alimente, iar alţii vor mai aştepta puţin, poate pentru a vedea cu exactitate încotro se va îndrepta cursul valutar, dacă leul îşi va continua deprecierea sau dacă îşi va reveni. Cei care se grăbesc să recurgă la scumpiri sunt evazioniştii şi tot ei sunt cei care încearcă să forţeze piaţa. În plus, este imposibil ca preţurile să fie ţinute în loc de puterea de cumpărare a românului, deoarece comercianţii nu au de ales, fie recurg la majorări de preţuri, fie dau faliment. Reacţia pieţei este foarte simplă: cu cât volumul produselor va scădea, cu atât preţurile vor fi mai mari'', a subliniat preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară.

Cel mai mare TVA din Europa

Reprezentantul Romalimenta trage un semnal de alarmă asupra taxei pe valoarea adăugată şi spune că aceasta trebuie neapărat redusă pentru că nu este normal ca România să aibă cea mai mare taxă din Uniune. ''Un alt motiv care îndrumă producătorii şi procesatorii la scumpiri este TVA-ul. E inadmisibil să avem cel mai mare TVA. Statul trebuie să sară în ajutorul comercianţilor şi să reducă taxa pe valoarea adăugată, pentru că această taxă ridicată nu favorizează decât piaţa neagră, care a început să ia amploare reprezentând circa 60%'', a mai spus Minea. Acesta a mai dezvăluit că unii producători scad calitatea produselor doar pentru a menţine preţul. ''Scăderea calităţii doar pentru a menţine preţul, n-o recomand la nimeni. În afară de faptul că oamenii îşi pierd încrederea în produsele respective, această variantă nici nu aduce un profit mare'', a explicat Minea. Topul scumpirilor pe 2008 este condus de preţul gazelor, care a fost majorat cu 22,01%, urmat de sectorul alimentar, preţul mediu la brânză înregistrând, anul trecut, o creştere cu 20%, cel al laptelui de vacă- 19,29% şi cel al uleiului, cu 18,10%. România va plăti mai scump pentru tot ceea ce cumpără de afară, drept urmare românii se vor confrunta cu majorarea tot mai mare a preţurilor. La toate acestea, contribuie, fireşte, şi leul care devine pe zi ce trece tot mai slab. Sunt aşteptate preţuri mai mari şi pentru lapte, pâine, zahăr şi medicamente. Reprezentanţii asociaţiilor de producători susţin că preţurile alimentelor vor creşte începând chiar de la sfârşitul acestei luni.

Parlamentarii clujeni caută soluţii

Politicienii clujeni au păreri împărţite în privinţa rezolvării crizei alimentare. „Este o problemă pe care o avem în plan în acest moment. Chiar săptămâna aceasta, marţi sau miercuri, ne vom întâlni şi vom discuta despre această problemă cu preţurile alimentelor şi vom încerca să găsim nişte soluţii”, ne-a declarat deputatul PDL Mircia Giurgiu. Şi Partidul Social Democrat se ocupă în acest moment de rezolvarea situaţiei actuale a alimentelor. „Găsirea unor soluţii pentru stoparea creşterii preţurilor la alimente este, în momentul de faţă, una dintre priorităţile noastre. Această problemă va face parte
dintr-un pachet legislativ viitor. Săptămâna aceasta ne vom întâlni cu miniştrii noştri pentru discutarea şi rezolvarea problemei”, a afirmat senatorul PSD Alexandru Cordoş. Reprezentanţii PNL şi UDMR cred că soluţionarea acestei crize stă în puterea Guvernului, aşa că aceste partide nu pot influenţa cu nimic stoparea creşterii preţurilor. „Această problemă nu este una nouă. Însă scăderea TVA-ului nu ne garantează că se va rezolva criza alimentară. Sunt convins că multe firme vor creşte preţurile mai mult în cazul în care TVA-ul va fi mai mic. Aparent, se arată o măsură bună, însă nu se rezolvă nimic cu ea. Soluţia este să existe o subvenţie din partea statului pentru produsele agricole. Deci numai statul poate rezolva această situaţie”, ne-a mărturisit deputatul PNL Horia Uioreanu. „Eu sunt mai mult liberal decât social democrat şi cred că legislativul nu poate interveni în această problemă, care depinde numai de BNR şi de Guvern. Parlamentul nu poate rezolva criza alimentară”, ne-a declarat deputatul UDMR Mate Andras Levente.

Rezolvarea e la Guvernare

În Programul de Guvernare elaborat de către Partidul Democrat – Liberal pentru 2008 – 2012 este menţionat: „După 19 ani de reformă agrară, România continuă să fie o ţară net importatoare de produse agroalimentare. În loc să obţinem venituri mai mari din creşterea preţurilor mondiale la alimente, noi plătim facturi mai mari. Agricultura românească este de mică productivitate, cu proprietăţi fărâmiţate şi cu reforma proprietăţii funciare nefinalizată, la mâna unei birocraţii administrative agricole excesive. Zona rurală este lipsită de o infrastructură economică şi socială adecvată diversificării activităţilor economice, susţinerii serviciilor de educaţie şi sănătate, asigurării unor venituri mai mari populaţiei din această zonă şi protejării mediului natural. Programul PDL cuprinde politici pentru creşterea productivităţii agriculturii româneşti – factor major în asigurarea securităţii alimentare şi a bunăstării cetăţenilor – prin încurajarea şi dezvoltarea fermelor comerciale (inclusiv a celor de tip familial), valorificarea avantajelor naturale şi a conjuncturii internaţionale favorabile, finalizarea restituirii proprietăţilor şi dezvoltarea rurală, în concordanţă cu cerinţele Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene”. De asemenea, Partidul Social Democrat susţinea, în Programul de Guvernare 2008 – 2012 al partidului, reducerea TVA-ului la alimente: „Susţinem reducerea TVA la 5% pentru alimente de bază, concomitent cu creşterea TVA la produse de lux- la 25%”.

Andreea Mitrică