CSM vrea să desființeze Tribunalul Militar Cluj

Judecătorul CSM Horațiu Dumbravă a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că instanțele militare din țară s-ar putea desființa din cauza numărului mic de dosare care se judecă în cadrul acestor instanțe speciale. La Cluj, Tribunalul Militar are în jurisdicţie 12 judeţe, fiind una dintre cele mai mari instanţe militare din ţară. În cadrul acestei instanțe lucrează patru judecători care, în cursul acestei săptămâni au programate șase procese. Conform lui Dumbravă, CSM intenţionează să propună desfiinţarea instanţelor militare, fiind vorba de Curtea de Apel Militară Bucureşti, Tribunalul Militar Iaşi, Tribunalul Militar Cluj-Napoca, Tribunalul Militar Timişoara şi Tribunalul Militar Bucureşti.

Judecătorul George Spătariu de la Tribunalul Militar Cluj spune că nu poate comenta declarațiile magistratului CSM vizavi de desființarea instanțelor militare.

Dumbravă a declarat, într-o conferinţă de presă organizată la Curtea de Apel Suceava, că CSM intenţionează să propună desfiinţarea instanţelor militare, fiind vorba de Curtea de Apel Militară Bucureşti, Tribunalul Militar Iaşi, Tribunalul Militar Cluj-Napoca, Tribunalul Militar Timişoara şi Tribunalul Militar Bucureşti. „Ca să aveţi o imagine, un judecător de la tribunalele din raza Curţii de Apel Suceava soluţionează, pe lună, în afara vacanţei judecătoreşti, peste 80 de dosare, iar un judecător militar soluţionează, pe lună, la Iaşi, de exemplu, 1,9 dosare, iar la Cluj 1,5 dosare. La Bucureşti, este adevărat, sunt mai multe, opt dosare pe lună”, a spus Dumbravă.

Magistratul Horaţius Dumbravă a explicat că prin această propunere se doreşte echilibrarea muncii judecătorilor pe toate palierele.

„Trebuie să echilibrăm munca judecătorilor pe toate palierele, inclusiv la instanţele militare, şi avem în intenţie acest lucru. Mai bine, spre exemplu, ducem un post de la aceste instanţe militare, prin desfiinţare, la Judecătoria Botoşani. Judecătoria Botoşani a avut încărcătură pe judecător de 1.806 dosare în anul 2014, ca să vă faceţi o imagine ce înseamnă încărcătura la nivel naţional pe instanţe”, a spus Dumbravă. El a precizat că a existat o discuţie în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu acest subiect.

Șase procese pe săptămână

Dacă în urmă cu câţiva ani, pe instanţele tribunalului militar se derulau sute de procese, de când armata nu mai este obligatorie, cei trei judecători clujeni se confruntă doar cu procesele în care militarii cu angajaţi comit infracţiuni.

Spre exemplu, săptămâna aceasta la Tribunalul Militar Cluj se judecă șase procese; conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice, un proces de plângere împotriva NUP, o infracțiune la regimul circulației, o infracțiune de corupție, un proces de  ucidere din culpă și altul referitor la Legea 161/2003 (pentru prevenirea și sancționarea corupției).

Conducerea instanţelor militare este asigurată de ministerele Justiţiei şi apărării, iar reprezentanţii ministeriali nu au găsit nici până în prezent o formulă prin care să includă şi instanţele militare în sistemul ECRIS. Excepţie face Curtea de Apel Militară, instanţa supremă pentru cei care activează în cadrul Armatei. Conform reprezentanţilor celor două ministere, această situaţie există din lipsă de fonduri, însă aceeaşi lipsă de fonduri pare să dispară atunci când este vorba de diverse licitaţii în care se achiziţionează de către cele două ministere, diverse servicii dovedite de cele mai multe ori, inutile.

Militarii transferați la civilie

Dumbravă a spus că CSM va propune existenţa unor completuri specializate pentru militari, care să funcţioneze la instanţele ordinare, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Asta va fi o discuţie aplicată în viitor, dar în orice caz ideea este de a propune desfiinţarea instanţelor militare, pentru că nu au, efectiv, de lucru. Trebuie să vă imaginaţi că în anul 2014 nu au avut niciun rechizitoriu de soluţionat. Or, este inadmisibil, dacă ne gândim în raport cu celelalte instanţe, cum e Curtea de Apel Bucureşti, care are dosare extrem de complexe şi în penal, dar nu numai în penal. Şi aici, sigur că noi trebuie să facem propuneri, iar Parlamentul să intervină”, a spus Horaţius Dumbravă.

Judecătorii Adrian Bordea şi Horaţius Dumbravă, membri ai CSM, au participat, joi, la prezentarea raportului de activitate al Curţii de Apel Suceava şi al instanţelor din circumscripţie pentru anul 2014.

„Sigur, aici e o problemă care a apărut ca un fetiş, cum că Tratatul de aderare la Alianţa Nord-Atlantică nu ar permite acest lucru. Nu este adevărat, dacă citim cu atenţie legile de aderare, în special legea cadru – Legea 362 din 2004 – nu se face referire la existenţa instanţelor militare”, a explicat Dumbravă.

Magistrații militari de la Cluj 

În cadrul  Tribunalului Militar Cluj lucrează Lt. col. mag. POP MARIUS LIVIU, Col. mag. LUKACS EMIL, Lt. col mag. SPATARIU GEORGE și Lt. Col. mag. AVRAM SIMINA. Marius Liviu Pop, maior magistrat în cadrul instanţei militare clujene, face parte dintr-o familie care este bine înrădăcinată în justiţia românească. Pop are cinci verişori, dintre care patru sunt avocaţi (Pop Camelia Ramona, Pop Lucian, Pop Călin, Pop Dana) şi unul procuror, Daciana Deritei, în cadrul DIICOT Cluj. De asemenea, mătuşa magistratului este Măriuca Pop, fostul secretar general al Consiliului Judeţean Cluj.

Până să vină la Tribunalul Militar Cluj, George Spătariu a prezidat ședințe de judecată în cadrul instanței civile a tribunalului clujean. Înainte de a se transfera, Spătariu a judecat trei dintre cele mai “fierbinţi” dosare care s-au derulat în ultimul timp în cadrul instanţelor clujene. Este vorba de „Jaf la BT”, „Sex cu politicieni” şi „Cămătarii din Dej”.

Tribunal unitate militară

Tribunalul Militar Cluj are sediul în municipiul Cluj-Napoca şi are statut de unitate militară, cu indicativ propriu. Tribunalul Militar Cluj este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte, iar colegiul de conducere este format din preşedinte şi doi judecători. Pe lângă Tribunalul Militar Cluj funcţionează Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj iar circumscripţia teritorială a instanţei militare este prevăzuta în anexa nr. 2 din Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 (republicată şi actualizată) privind organizarea judiciară şi cuprinde judeţele:  Braşov, Covasna, Sibiu, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Harghita, Mureş, Bihor, Maramureş, Satu-Mare.