85 milioane euro în 9 ani. Atât au încasat firmele lui Dorin Cocoș pentru reactivi de teste medicale, vânduți spitalelor de stat. Numai într-o singură zi, firmele lui Cocoș au obținut contracte în valoare totală de 18 milioane de euro. Prețurile au fost umflate cu 300%.

Operațiunile bancare au intrat în atenția Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor. RISE Project a obținut documentele care descriu circuitele financiare.

Reactivii de laborator sunt substanțe utilizate în majoritatea analizelor medicale, unele dintre acestea fiind extrem de uzuale. Reactivul se amestecă cu proba biologică recoltată de la pacient și ajută aparatul să determine, spre exemplu, nivelul de colesterol sau glicemie din sânge.

În perioada 2007-2009, spitalele din România au cumpărat reactivi de laborator de la Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea și de la partenerii acestuia. Împreună, au format un cartel, au monopolizat furnizările și au dictat prețurile.

Banii au venit de la stat, prin intermediul spitalelor. Iar spitalele, în special cele din București, au încheiat cu trei dintre firmele grupării Cocoș contracte publice în valoare totală de 85 de milioane de euro.

Au existat și situații, spun surse din Institutul Matei Balș, în care reactivii au lipsit efectiv din laboratoarele de analiză. Sau n-au fost de calitate. În special cei  folosiți în teste scumpe.

Milioane pentru Cocoș

19 iunie 2012 a fost  ziua în care Institutul Matei Balș aproape că și-a golit bugetul de achiziții prin doar trei licitatii organizate acolo. 18 milioane de euro dintr-un foc. Institutul avea în acel an un buget de 20,2 milioane euro pentru bunuri și servicii.

Institutul a dirijat contractele spre trei companii care duc la un singur personaj: Dorin Cocoș.

Firmele câștigătoare, Meditest Global 2002, Imuno Diagnostika și Spectrum Magnamed, au fost investigate ulterior de Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării  Banilor (ONPCSB), iar inspectorii au stabilit că beneficiarul final al celor 18 milioane de euro a fost omul de afaceri Dorin Cocoș.

dorin cocos

La vedere, societățile erau controlate de rudele lui Cocoș, adică de sora și cumnatul lui. Într-una singură, Cocoș a fost acționar direct la un moment dat: Meditest Global 2002.

Directorul Institutului Matei Balș, Adrian Streinu-Cercel, spune acum că habar n-avea că firmele sunt ale lui Cocoș și că n-a vorbit cu acesta vreodată despre cele trei contracte.

Contactat de RISE, Dorin Cocoș nu comentează: “Nu dau nici un fel de interviu, vedeți-vă de treabă”. Cocoș a fost trimis în judecată în două dosare majore de corupție. A fost deja condamnat pe fond la 2 ani de închisoare cu executare în cazul licențelor Microsoft.

Mecanismul de cartel

Experții ONPCSB  au descoperit că prețurile celor trei contracte atribuite de Institutul Matei Balș au fost supraevaluate chiar și de trei ori. Streinu-Cercel are însă o altă variantă: “E ușor să arunci vorbe. Atât timp cât a fost o procedură de achiziție, alea sunt. Nu văd nici o problemă, poate să fie și cu 1000%, ce e suta aia și cine a stabilit-o? Nu vă pot spune eu. Întrebați-i pe cei de la achiziții.”

Analiza ONPCSB arată că cele trei companii ale lui Cocoș au reușit să creeze un monopol pe piața achizițiilor spitalicești. Asta le-a permis să vândă reactivii la suprapreț. Uneori chiar și cu 300%.

În 2009, firmele lui Dorin Cocoș aveau o strategie în doi pași pentru a pune sub control achizițiile de reactivi din spitale: primul era să doneze aparatele cu care se fac analizele și care folosesc reactivi; al doilea pas era natural: spitalele achiziționau reactivii de la companiile acestuia pentru că erau singurele care le ofereau. Asta s-a întâmplat, de exemplu, în cazul Spitalul Militar Central „Carol Davila”, potrivit EVZ. Așa s-a format un cerc vicios cu spitale dependente de reactivii vânduți de familia Cocoș.

Interpușii și plățile suspecte

Institutul făcea plățile, apoi banii erau scoși cash din conturile firmelor. O astfel de tranzacție a trezit, de altfel, suspiciunile autorităților. La o lună după ce companiile familiei Cocoș au câștigat licitațiile, Florina Frunzăreanu, unul dintre interpușii afaceristului, a scos brusc 700.000 de euro din contul personal. Inspectorii susțin că acești bani provin din contractele cu Institutul.

Femeia era împuternicită și pe conturile Meditest (înființată de Dorin Cocoș), dar și pe cele ale Imuno Diagnostika (asociat – cumnatul lui Cocoș, administrator și la Spectrum). Interpusa Frunzăreanu era practic omul bun la toate în schema celor trei firme care au încasat 18 milioane de la Institutul Matei Balș.

Și nu era prima dată când conturile firmelor controlate de Cocoș ajungeau să fie suspectate de spălare de bani. În 2011, ONPCSB a fost sesizat de funcționarii Western Union, filiala din Lituania, că au identificat tranzacții suspecte în contul unui cetățean român: aceeași interpusă, Florina Frunzăreanu.

Mai târziu, în 2013, Banca Transilvania trimite către ONPCSB o sesizare care îl privește pe Alin Cocoș, fiul lui Dorin Cocoș. Din nou era vorba despre tranzacții suspecte. Agenții constată că, în perioada 2011-2013, din conturile companiilor Meditest Global 2002, Imuno Diagnostika și Spectrum Magnamed, furnizorii Institutului Matei Balș, au fost scoase 2 milioane de euro. Fără justificare.

Afacerea a trecut neobservată, în umbra unui scandal național: USL pregătea a doua suspendare a președintelui Băsescu.

Institutul condus de către Adrian Streinu-Cercel a cumpărat atunci, prin trei contracte distincte, reactivi de laborator. Streinu-Cercel era în acel moment șeful institutului, dar și secretar de stat la Sănătate, ceea ce i-a adus o decizie de incompatibilitate din partea ANI.

Tranzacțiile care au alertat inspectorii

Banii obținuți din contractele cu Institutul Matei Balș nu au rămas prea mult timp în conturile societăților lui Cocoș. Mare parte au fost retrași repede, în numerar. Au fost zile în care sute de mii de euro au ieșit direct din seifurile băncilor, fiind preluați de familia Cocoș și apropiați. ONPCSB a identificat patru astfel de operațiuni suspecte:

Iulie 2011  Alin Cocoș încasează în contul personal suma de 500.000 euro de la Camelia Irimescu, partenera de afaceri a tătălui său și a mătușii sale.

Mai 2012  Florina Frunzăreanu scoate din bancă 700.000 euro.

Decembrie 2012 Aceeași Camelia Irimescu a retras în numerar 500.000 euro din contul personal.

Mai 2013 Alin Cocoș scoate din bancă 200.000 euro, spunând angajaților bancii că este vorba despre o datorie personală și că are nevoie de bani să cumpere un teren.

Anchetă DNA în curs

Constatările ONPCSB au ajuns la DNA, iar procurorii investighează deja de o lună afacerile celor trei firme ale familiei Cocoș.

Contractele încheiate de SRL-urile Spectrum Magnamed și Imuno Diagnostika S.R.L cu Spitalul Bagdasar Arseni și Institutul Oncologic au intrat și ele în vizorul procurorilor anticorupție.

Managerii celor două instituții medicale au fost arestați recent, iar DNA îi acuză că au primit mită pentru contracte parafate, prin intermediari, cu firmele lui Cocoș.

De exemplu, potrivit informațiilor corelate de româniacurată.ro, Bogdan Păltineanu, de la Spitalul Bagdasar Arseni, ar fi primit 45.900 de euro mită, în 2015, pentru două contracte în valoare totală de 2 milioane de euro, atribuite firmelor Spectrum Magnamed și  Imuno Diagnostika S.R.L. Atunci, Păltineanu era șef la Institutul Național de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan” și, din această calitate, a pompat bani în două dintre cele trei firme suspecte ale lui Cocoș.

“De achiziții se ocupă departamentul de achiziții. Eu nu știu prea multe despre asta. La mine contractele ajung doar la semnat. Noi avem analize foarte scumpe, unele costă chiar și 360 de euro. Valoarea contractele pentru mine este total nesemnificativă”, a declarat directorul Streinu-Cercel pentru RISE Project.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.