După ani de așteptări, Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj-Napoca a ajuns pe masa consilierilor locali, într-un proiect de hotărâre care a cuprins și însușirea documentelor aferente fazei 3, privitoare la detalierea unităților teritoriale de referință. Regulamentul local de urbanism a fost analizat și avizat de o comisie formată din specialiști, dar nu toți arhitecții sunt în totalitate mulțumiți de forma finală a documentului.
Cu toate că au trecut mai multe etape de consultare și dezbatere publică referitoare la PUG, încă mai sunt destui cetățeni nemulțumiți de forma în care va fi avizat proiectul. Doi dintre aceștia s-au adresat forului legislativ local în ședința din 3 decembrie. Primul dintre aceștia a reclamat că viitoarea centură ocolitoare, cu care primarul s-a lăudat recent într-o conferință de presă, îi traversează o parcelă de cinci hectare din zona Borhanci. Acesta nu-și poate valorifica terenul, deși a fost până acum în tratative avansate cu un retailer român de bricolaj, pentru că noul regulament de urbanism nu ia în considerare o sentință prin care PUZ-ul din 2007 care prevede ”confiscarea” terenului său de către planurile de infrastructură ale municipalității.
Interesul comunității îl ține treaz și noaptea pe Boc
Replica primarului Emil Boc, într-un scurt rezumat, este că centura de ocolire Mănăștur-Someșeni, care va lega autostrada de centura Vâlcele-Apahida este un proiect foarte important pentru clujeni, iar proprietarul terenului poate să înghită în sec, pentru că ”interesul comunității privează interesului privat”.
Afirmația sa privitoare la centură este susținută, cu argumente, de către arhitectul Adrian Borda. Acesta a explicat că artera ocolitoare prin sudul orașului e un element vital pentru dezvoltarea acestuia și că prin noul PUG, respectivele terenuri trebuie expropriate în momentul executării proiectului. Culoarul pe care apare dezvoltată centura ocolitoare Mănăștur-Someșeni e singurul liber, iar dacă varianta era translatată pe un traseu mai vechi, acesta e plin de construcții, ceea ce face imposibilă realizarea sa, a mai explicat arhitectul.
Schimbă încadrarea, rămâi cu buza umflată!
Un alt clujean a adresat o întrebare de bun-simț primarului Emil Boc: Ce se întâmplă cu proprietarii terenurilor cărora li s-a schimbat încadrarea, care în noul PUG nu mai sunt construibile? Are Primăria un buget pentru despăgubiri pentru cei cărora le transformă terenul pentru casă în spațiu verde?
Emil Boc a venit cu un nou răspuns de un simț comun jignitor, dar și cu o palmă peste pretențiile cetățeanului. Acesta a ținut să sublinieze că orașul are nevoie de spații verzi, acesta fiind un lucru impus de către Uniunea Europeană. L-a îndemnat, în schimb, pe cel care i-a adresat întrebările să își amenajeze cum crede de cuviință un parc, precizând că municipalitatea nu va oferi niciun fel de despăgubiri.
Cu ce se laudă edilul în ochii presei
Într-o conferință de presă organizată cu ore înaintea dezbaterii avizului consilierilor pentru faza a treia la noul PUG, primarul Emil Boc a precizat că unul din obiectivele regulamentului îl constituie fluidizarea traficului rutier.
PUG-ul cuprinde un Inel Sud de circulaţie, care va porni din cartierul Mănăştur spre Calea Turzii, Borhanci şi Centura Vâlcele-Apahida. O altă centură ocolitoare va porni de la nodul de autostradă de la Gilău, malul Someşului, până la Cora, a mai precizat Boc. Acest proiect va permite extinderea transportului în comun spre Floreşti, mai exact a tramvaiului sau troleibuzului. Centura Baciu va lega nodul de autostradă Rădaia-Mihăieşti, pe la sud de Baciu, de Tăietura Turcului, continuată de o supratraversare de cale ferată.
De asemenea, în ceea ce privește infrastructura orașului, va fi amenajat şi un cimitir nou, la Someşeni, în zona Moş Ion Roată. Primăria are în vedere şi amenajarea a trei parcuri în mai multe zone din oraş.
„Cel mai mare va fi Parcul Hoia-Muzeul Etnografic, care se va întinde pe o suprafață de 50 de hectare. Apoi vom mai avea unul în Mănăștur, într-o pădure de 20 de hectare în zona Pârâul Țiganilor, si Parcul Est, în zona lacurilor din Gheorgheni, pe un teren de 20 de hectare. În fiecare dintre aceste 3 locații avem proprietăți publice și private și va trebui să demarăm procedurile legale ca să rămână parcuri, să nu se construiască blocuri sau altceva”, a spus Emil Boc.
În sfârșit a scăpat de CJ
Consiliul Judeţean Cluj a transmis Primăriei municipiului Cluj-Napoca tot miercuri, 3 decembrie 2014, avizul favorabil pentru documentaţia de urbanism “Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca”. Emiterea avizului a survenit consultărilor şi dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism a judeţului Cluj în şedinţele din datele de 14 august 2012, 30 septembrie 2013 şi, respectiv, 2 decembrie 2014.
„Aşa după cum am promis, am acţionat cu maximă operativitate şi am reuşit ca, în doar şapte zile lucrătoare, să analizăm şi să avizăm favorabil o documentaţie extrem de complexă şi al cărei impact pentru dezvoltarea ulterioară a municipiului Cluj-Napoca, pe termen mediu şi lung, va fi extrem de important”, a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Ioan Oleleu, amnezic de profesie. La fel ca alte lucruri importante în istoria incompteneței Consiliului Județean Cluj, acesta uită că proiectul PUG-ului a stat mult și bine blocat prin sertarele funcționarilor instituției.
Cinci ani de ilegalitate
Documentația pentru actualizarea Planului Urbanistic General a fost elaborată de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, alături de birourile de proiectare Planwerk şi Bogart. Contractul semnat în urmă cu cinci ani, adică fix la expirarea PUG-ului în vigoare din 1999, a avut o valoare de 2,4 milioane de euro. Dacă totul merge în linie dreaptă, noul plan urbanistic va fi dezbătut în data de 22 decembrie, în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local și urmează să intre în vigoare în ianuarie 2015.
