Consilierii locali clujeni au aprobat, săptămâna trecută, participarea municipiului Cluj-Napoca în calitate de membru fondator la constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Cluj”.

Deşi statutul Zonei Metropolitane şi actul constitutiv al acesteia au fost puse în mapele consilierilor abia înainte de şedinţă, hotărârea a fost adoptată cu majoritate de voturi, consilierii PSD şi PNL alegând să se abţină

PD-L va avea şi la nivelul Zonei Metropolitane o reprezentare majoritară

Prin adoptarea Hotărârii de ieri Consiliul Local (CL) al municipiului Cluj-Napoca a decis că viitoarea asociaţie va întruni municipiul, judeţul şi 19 comune, cotizaţia pentru susţinerea activităţilor fiind 0,50 lei/locuitor.

Clujul, pol urban de creştere

Conform Hotărârii adoptate ieri de CL, metropola va fi condusă de un Consiliu Director format din primarii tuturor celor 19 localităţi, iar deciziile se vor  lua de Adunarea Generală a Asociaţiei (AGA). În AGA fiecare comună va avea câte un reprezentant, municipiul Cluj-Napoca va avea 30 de reprezentanţi, iar pentru Consiliul Judeţean din adunare vor face parte patru persoane. Adunarea Generală a Asociaţiei va fi cea care va decide cum vor fi cheltuiţi banii atraşi de la Guvern prin Axa proritară 1, „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”. Suma ce ar putea reveni unui pol naţional de creştere este în medie de 80 de milioane de euro.

Primarul Emil Boc a insistat pentru adoptarea acestui proiect tocmai pentru această sumă de bani de care ar putea beneficia Clujul. „Practic, municipiul Cluj-Napoca poate pierde 80 de milioane de euro din Programul Operaţional Regional pe Axa prioritară 1. Este foarte important pentru noi să existe această formă de asociere, care stabileşte un parteneriat cu drepturi şi avantaje corelative pentru toţi membrii săi, deci şi pentru primăriile care vor adera la proiect”, a precizat primarul.

“Juma’” de leu pentru metropolă

Statutul şi actul constitutiv al Zonei Metropolitane a fost adoptat în forma propusă de Emil Boc. Singurele modificări care s-au făcut au fost majorarea contribuţiei fiecărei localităţi la înfiinţarea Asociaţiei, de la 0,25 la 0,50 lei/locuitor, suplimentarea cu încă un loc în Adunarea Generală pentru Consiliul Judeţean şi posibilitatea ca forurile delilberative ale fiecărei localităţi din cadrul metropolei să-şi păstreze dreptul de veto în ceea ce priveşte proiectele ce vizează teritoriile pe care le administrează.

Cinci minute pentru vot

Consilierii locali ai PSD şi cei ai PNL au cerut amânarea proiectului pentru faptul că statutul şi actul constitutiv al viitoarei zone metropolitane au fost puse în mapa consilierilor cu doar cinci minute înainte de şedinţă şi că nu poate fi votat în necunoştinţă de cauză. Primarul Emil Boc a explicat că statutul aprobat de CL este similar celui gândit de conducerea Consiliului Judeţean în 2007, doar că de această dată municipiul va fi liderul zonei şi nu Consiliul Judeţean aşa cum prevedea vechiul statut. Deciziile vor fi luate cu votul a două treimi din membrii asociaţiei. Primăriile care vor face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară au termen până la 1 noiembrie să ratifice statutul şi apartenenţa la zona metropolitană.

PD-L va conduce Metropola Cluj

Deşi deciziile în AGA Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj vor fi luate cu două treimi din membri, PD-L deţine şi aici majoritatea. Asfel, 42 din totalul membrilor AGA sunt reprezentanţi ai formaţiunii politice conduse de edilul Boc. În ceea ce priveşte reprezentarea municipiului Cluj-Napoca în AGA şi în Consiliul Director al Asociaţiei, primarul Emil Boc nu a hotărât încă pe cine va nominaliza sau dacă va fi chiar el unul dintre membri.

Guvernul României a aprobat Hotărârea nr. 998 din 27 august 2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, HG prin care municipiul Cluj-Napoca este desemnat pol naţional de creştere alături de alte şase municipii din România. Pentru finanţarea polilor naţionali de creştere se alocă un procent de până la 50% din sursele financiare aferente axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Suma ce ar putea reveni unui pol naţional de creştere este în medie de 80 de milioane de euro.

Simona CURCIAN

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.