Cu un studiu de trafic falsificat, Primăria Cluj-Napoca pune în consultare publică proiectul Carbochim

Arhitectul șef al Municipiului Cluj-Napoca și-a dat avizul pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al zonei Carbochim, unde se vrea edificarea celui de-al treilea mall din oraș. Primăria Cluj-Napoca a supus proiectul consultării publice, înainte ca PUZ-ul să trecă prin votul consilierilor locali. Toate aceste demersuri ale administrației locale au loc în situația în care studiul de trafic al proiectului este falsificat. Astfel, se poate spune că administrația clujeană s-a transformat în ”administrația Iulian Dascălu”, pentru că interesul urmărit este cel financiar, al omului de afaceri care deține afacerea Iulius Group.

Primăria Cluj-Napoca a lansat în dezbatere publică proiectul mall-ului din zona Carbochim, afacere deținută de Iulian Dascălu, patronul Iulius Grup. El deține și mall-ul din cartierul Gheorgheni.

Pe fosta platformă industrială de lângă Piața 1 Mai se vor construi, pe lângă mall, o zonă rezidențială, reprezentând 30% din aria desfășurată totală, o zonă de birouri, un bloc cu 19 etaje și se va amenaja o zonă de 5 hectare. 

Legea privind transparența decizională în administrația publică, în virtutea căreia administrația locală este obligată să supună consultării publice marile proiecte de dezvoltare imobiliară stipulează, la articolul 7 alineat 2 că ”Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenul-limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.”

În această situație, primăria nu are niciun studiu de impact sau fezabilitate. Pe deasupra, contrar legii, autoritatea locală reprezentată prin comisiile de urbanism și arhitectul șef al Municipiului Cluj-Napoca au emis mai multe avize în favoarea dezvoltării proiectului.

Cornel Vâlcu, lector la Facultatea de Litere și unul dintre activiștii civici clujeni, comentează că, de fapt, acest proiect imobiliar are toate valențele unei afaceri de tipul Roșia Montană.

”ROŞIA MONTANĂ DE CLUJ e pe cale să fie lansată cu deplina aprobare a autorităţilor locale şi în ropotele de aplauze ale unei mari părţi a cetăţenilor, păcăliţi prin nenumărate articole din presa locală de chitanţier. Acolo „oamenii nu doreau decât să muncească”. Aici, ei se aşteaptă „decât” să consume – fără niciun gând despre efectele cianurii sau, pur şi simplu, ale betonului. Primăria Cluj se pregăteşte să aprobe Proiectul de aşa-zisă „regenerare urbană” Carbochim. În cadrul unui spaţiu urban DE PESTE 7 ORI MAI MARE ÎN DECÂT ÎNTREAGA PIAŢĂ A UNIRII, toate regulile atât legale, cât şi stabilite prin PUG (de la care dezvoltatorul a cerut/ obţinut scandaloase derogări) privind, în special, spaţiul verde şi protecţia culoarului Someşului sunt flagrant încălcate.

Cu toate acestea, Primăria recomandă călduros această monstruozitate locală ca intrând în consonanţă perfectă cu faimosul culoar verde-albastru de mobilitate urbană pe care, în fapt, îl va sugruma şi distruge. Cum? Prin înlocuirea suprafeţelor verzi în mod natural cu plante în ghiveci, peste mai multe etaje de parcări; prin „relocarea” (care, să nu uităm, la Cluj se face cu drujba) a sute de arbori, şi ei înlocuiţi cu alţii mai „preţioşi”, prin desfigurarea/ denaturarea peisajului/ a ambientului pentru flora şi fauna de pe malul drept al Someşului, unde faţada mall-ului (frontul la râu) va avea o lungime de aproape un kilometru.

Nimic, din tot ce am văzut la Cluj în materie de BETONARE nu se poate compara în dimensiuni/ gravitate cu acest ansamblu de clădiri. Ceea ce primarul Boc începuse să facă tot mai timid după reacţia societăţii civile (spre deosebire de parcurile Armătura, Feroviarilor care au fost construite prin defrişare, în spatele Teatrului Naţional sau în 14 Iulie mulţi copaci au fost lăsaţi în pace) e transpus la un cu totul alt nivel de severitate a distrugerii cu această ocazie „privată”, explică Vâlcu pe contul de Facebook.

Acte falsificate în proiectul Carbochim

Proiectul ar trebui refăcut din cauza unor documentații false. Primăria Cluj-Napoca a pus la dispoziția activistului clujean Adrian Dohotaru studiul de trafic aferent acestui proiect, iar datele prezentate sunt false.

„Potrivit studiilor, emisiile de gaze cu efect de seră scad, nu cresc. Astfel de minciuni sunt ușor de verificat, dacă Primăria ar pune la dispoziția publicului larg și specialiștilor toate studiile de trafic ale dezvoltatorilor imobiliari, ceea ce Primăria refuză să facă.

Valorile recenzate nu sunt de încredere din cauza datelor eronate de transport public. Este indicat transport public unde nu există. Au ieșit valori „din burtă”, departe de orarele de circulație. Cel mai important, creșterea numărului de mașini, de la anul studiului, 2022, la 2028, este mai mică, în ciuda imensei dezvoltări imobiliare, cu cel mai mare mall din țară, decât creșterea estimată a parcului auto din România. Ca să iasă scenariul bine pentru construirea mall-ului, autorii studiului au presupus viteze mai mari, ca să scadă emisiile de gaze de seră, dar viteza mai mare e contraintuitivă pentru orice persoană cu un minim discernământ care își pot imagina ușor numărul mare de mașini și oameni care ar intra la mall, plus creșterea consistentă a pietonilor și bicicliștilor care traversează culoarul verde-albastru la Someș. Dimpotrivă, viteza în zonă nu va crește, ci se va întâmpla opusul, scade, deci va fi mai multă poluare.

Pornind de la analiza simplă a două tabele din studiul de trafic, am câteva concluzii preliminare: studiile de trafic și planuri de mobilitate în general trebuie făcute de autorități, nu de investitori care manipulează datele.

Legat de mall, chiar dacă se face, trebuie să se facă în mai multe clădiri foste industriale, iar parcările să se reducă major. Miza Clujului e să reducă major traficul auto prin transport public, de pildă un Someș Expres care să pună în valoare Someșul la nivel metropolitan. Dar și prin multe alte linii, plus tren metropolitan care să tranziteze fosta zonă industrială. Apoi, putem să avem cel mai circulat și mai lung culoarul pietonal și velo din România, unul sigur și mai ales continuu, nu întrerupt de trafic auto, ca cea mai mare parcare din țară la Someș. Sunt proiecte mai ambițioase decât mall-ul în forma sa actuală.”, a informat Adrian Dohotaru, într-o postare.

Marea Betonare

Asociațiile clujene MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil și DoCoMoMo România solicită administrației locale să nu emită un aviz pozitiv pentru Planul Urbanistic Zonal al proiectului de modernizare a zonei de la fosta fabrică Carbochim. 

”PUG propune 30% spațiu verde pe sol natural, PUZ Carbochim de 12 ori mai puțin, adică 2.5%! Ce e spațiu verde pe parcare sau clădiri, mici păcăleli pentru randări înverzite, nu sunt considerate, potrivit legii spațiilor verzi, drept spațiu verde.

Procentul de ocupare a terenului (POT) propus pentru acest UTR este de 5 ori mai mare decât cel stabilit prin PUG pentru UTR Ve (5% față de 1%). Deci, pe scurt Iulius Group vrea să construiască pentru profit pe o suprafață de 5 ori mai mare decât limita legală!

PUZ-ul realizat de dezvoltatori imobiliari permite construirea în front continuu la Someș în ciuda restricțiilor din PIDU Someșul Mic, adică Master Planul făcut de spaniolii de Studio Practica alături de colaboratorii din România. În varianta Iulius, tot frontul la Someș este placat cu clădiri, într-un dispreț profund pentru PUG, dar și pentru posibilitatea de a accesa Someșul:

„5.6. Se interzice placarea coridorului râului cu clădiri. Frontul propus va fi fragmentat pentru a se permite coridoare verzi sau publice, cu acces spre râu, obținându-se un spațiu liber, neobstrucționat de construcții, de minim 40% din frontul stradal aferent”. și „5.16. Pentru a asigura varietate și o dinamică a fronturilor, acestea nu vor depăși lungimea de 70 m”, arată Adrian Dohotaru, unul dintre contestatarii acestui proiect.