Cultura, Cenușăreasa sau Robin Hood?

Inițiativa unui grup de parlamentari pentru instituirea unui timbru cultural a trecut tacit de Senat la sfârșitul anului trecut, fiind aprobată recent de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaților. Prin aceasta, cultura națională ar urma să fie susținută printr-o taxă specială pe produsele culturale. Pe de o parte, editurile sunt scandalizate pentru că susțin că timbrul cultural al crește prețul produselor culturale. De cealaltă parte, inițiatorii arată că această ”acciză pe cultură” nu se va reflecta în prețuri, ci doar în cât primesc înapoi autorii de la edituri și instituțiile în care creează.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR „în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru muzică, folclor, arte plastice arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale”.

De toate pentru toți copiii

Editurile au atras atenția că timbrul cultural va genera nişte sume uriaşe, a căror destinaţie rămâne un mister și nu va face decât să creeze un şi mai mare vid de cultură, într-o ţară care şi aşa nu stă foarte bine cu consumul de produse culturale.

Aceștia nu sunt mulțumiți de prevederile proiectului de lege privind beneficiarii actului normativ: „Sunt beneficiare ale sumelor provenite din aplicarea timbrului cultural uniunile şi organizaţiile de creatori, dacă îndeplinesc, cumulativ următoarele condiţii: a) desfăşoară activităţi în domeniile literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi au fost recunoscute ca fiind de utilitate publică; b) minimum 90% dintre membrii acestora sunt titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe”.

Acciza culturală

Timbrul literar urmează, în cazul adoptării acestui proiect de lege, să fie aplicat pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, la fel cum se aplică timbrul pe ţigări şi băuturi alcoolice, susțin editurile. Mai exact, din preţul unei cărţi de 10 lei, numai 70 de bani se vor duce la autor, 90 de bani vor merge la stat şi suma cea mai mare, de 1 leu, la uniunile de creatori cu activitate privată. Cum aceste timbre trebuie plătite în avans pentru un întreg tiraj de carte ce se vinde uneori în 3 sau 4 ani, editurile neavând nicio garanţie că-şi vor recupera vreodată banii investiţi, este evident că piaţa de carte din România, aflată şi aşa într-un mare declin, va fi afectată puternic. Într-un comunicat de presă semnat de mai mulți jucători de pe piața culturală se arată că în cazul adoptării acestei legi, cetăţenii României vor fi nevoiţi să plătească în plus şi pentru orice bilet de intrare la orice spectacol, concert, expoziţie, muzeu, film etc.

Ce spun inițiatorii

Dintre parlamentarii clujeni, doi se regăsesc pe lista inițiatorilor acestui proiect legislativ transpartinic. Este vorba despre Adrian Oros și Elena Uioreanu, amândoi de la PNL. Aceasta din urmă a declarat pentru Gazeta de Cluj că modul în care este prezentată public inițiativa este eronat, și că se vorbește despre o falsă problemă.

”Dezbaterile din ultimul timp sunt bazate pe o problemă falsă. Nu se vor scumpi cărțile sau biletele la teatru. Este o modificare adusă legii timbrului cultural, pentru a ne asigura că 2% din încasări merg la uniunile de scriitori, și, deci, implicit la autori. Nu se întâmplă altceva decât că se modifică o lege.

Editurile sunt obligate să plătească mai bine scriitorii, și atâta tot. Oricum, până acum cultura a fost o Cenușăreasă a tuturor Guvernelor, și este momentul să facem ceva pentru a o sprijini. Uniunile de scriitori nu mai sunt subvenționate, motiv pentru care, prin aceste modificări, banii vor merge către autori, către burse pentru artiști, și către alte asociații din domeniul cultural care astfel pot fi sprijinite de stat”, a explicat Elena Uioreanu pentru Gazeta de Cluj.

Federația Editorilor merge direct la Iohannis

Într-un comunicat remis presei, Federația Editorilor din România arată că toate contestațiile privind timbrul cultural au fost semnalate şi Administraţiei Prezidenţiale, iar un document tehnic a fost depus în atenţia preşedintelui Klaus Iohannis. Potrivit acestora, un timbru de acest fel este singular în rândul statelor membre UE, potrivit informaţiilor furnizate de Federaţia Europeană a Editorilor (FEP), dar şi în rândul membrilor Asociaţiei Internaţionale a Editorilor (IPA).

În plus, din analiza juridică a acestui proiect, editorii consideră că România riscă proceduri de infringement în cazul în care o astfel de măsură este aprobată. În primul rând, direcţionarea către o singură organizaţie privată a unei taxe colectate printr-o lege organică poate fi considerată ajutor de stat mascat, în contradicţie cu articolul 107 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene. În al doilea rând, aplicarea acestui timbru la operele beletristice ale autorilor străini poate fi considerată o barieră în calea liberei circulaţii a bunurilor şi serviciilor, întrucât cărţile autorilor români nu sunt taxate similar în celelalte state membre UE, spun reprezentanţii FER.

Polirom: Cărțile se pot scumpi cu 250%

Criza economică a redus drastic, cu 30 – 40%, piaţa de carte autohtonă. Consumul de carte per capita în România este printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele şcolare, cu puţine excepţii, au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziţii, spun reprezentanţii editurii Polirom.

„Am luat cunoştinţă cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu”, se arată într-un comunicat remis de Polirom.

Dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este în prezent de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creşte de cinci ori. Pentru un preţ mediu al cărţilor editate în prezent în România – de 20 lei -, creşterea va fi de 250%, arată editura.