Cum a ajuns un cetățean din Republica Centrafricană să moștenească Castelul unui fascist maghiar

Moştenitorii castelului de la Arcuş au pierdut, în apel la Tribunalul Galaţi, procesul cu Centrul de Cultură Arcuş, care a solicitat revizuirea primei hotărâri  judecătoreşti definitive de retrocedare a imobilului, pronunţată în 2004 de Tribunalul Covasna.

După 1945, clădirea a fost naționalizată și în clădire a funcționat un orfelinat, o școală de inginerie agricolă, apoi în clădire s-a mutat sediul Cooperativei Agricole. Din 1982, castelul a intrat în posesia Partidului Comunist Român și a fost amenajat ca reședință prezidențială. După schimbarea regimului, clădirea a fost preluată de Ministeriul Culturii și găzduia Centrul de Cultură Arcuș până nu demult.

Avocatul Centrului de Cultură Arcuş, dr. Ioan Sabău Pop, a declarat că a solicitat revizuirea pe baza unor noi documente, care demonstrează că imobilul a fost preluat de statul român în aplicarea Legii nr. 91/1945, prin care s-a înfiinţat Casa de Administrare a Bunurilor Inamice (CASBI), fostul proprietar, baronul Szentkereszty Bela, fiind considerat inamic al aliaţilor şi al României în înţelesul art. 8 şi 15 din Convenţia de Armistiţiu de la 12 septembrie 1944, impusă României de aliaţii de atunci.

“În 2002 a început procesul de restituire şi în 2004 s-a restituit definitiv şi irevocabil castelul de la Arcuş, după cum îl cunoaştem noi, imobilul care a aparţinut familiei Szentkereszty Bela, preluat de statul român, în mod legal, înainte de 6 martie 1945, intrând în ideea Legii 91/1945 preluare CASBI (…) În baza documentelor pe care noi le-am procurat de la arhivele din Bucureşti, din arhivele din Sfântu Gheorghe şi mai ales din arhivele din Ungaria s-a dovedit faptul că preluarea acestor bunuri de către statul român a fost legală şi a fost pe procedurile existente atunci în vigoare, repet, înainte de 6 martie 1945, când se prezumă că a fost preluată puterea în România de către statul stalinist şi că s-au putut săvârşi măsuri abuzive de preluare a bunurilor (…) Aşadar, moştenitorii care au solicitat aceste bunuri nu erau îndreptăţiţi şi, ca atare, într-un proces pe care l-am început în judeţul Covasna şi pe care l-am strămutat la Galaţi (…) în primă instanţă s-a câştigat acest proces la Tribunalul din Galaţi, în apel s-a câştigat acest proces, prin respingerea apelului adversarilor noştri şi suntem în faza aceasta la ora actuală (…) Potrivit prevederilor vechiului Cod de Procedură Civilă, în regimul căruia se judecă acest proces, la ora actuală s-a pronunţat o hotărâre executorie, drept urmare hotărârea pronunţată de instanţa de apel intră în putere executorie şi, ca atare, de mâine poate fi executată şi, ca atare, de mâine statul român poate să intre în posesia, deţinerea, respectiv proprietatea castelului”, a declarat, pentru AGERPRES, avocatul Ioan Sabău Pop.

Reprezentanţii Centrului de Cultură Arcuş au declarat, în repetate rânduri, că statul român a realizat investiţii considerabile pentru întreţinerea şi funcţionarea castelului şi domeniului de la Arcuş, fără de care astăzi ar fi fost o ruină, investiţiile făcute între anii 1968 şi 2012 fiind evaluate la circa 3,4 milioane de euro.

Avocatul moştenitorilor castelului, Kincses Elod, a declarat că soluţia dată de Tribunalul Galaţi este “nelegală” şi că va face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.