Fostul șef ANAF Gelu Diaconu i-a făcut plângere disciplinară lui Doru Țuluș, fost procuror DNA, modul în care acesta din urmă a vrut să-l acuze. Gelu Diaconu susține că Tuluș i-a emis citația înainte de a începe urmărirea penală și i-a fost refuzat dreptul de a da declarație. De asemenea, fost șef al ANAF mai punctează că procurorul a pus abuziv sechestru asigurător, a citat trunchiat pasaje din înscrisuri aflate la dosar și și-a fundamentat acuzația doar pe supoziții.
Jurnaliștii de la Lumea Justiției prezintă în exclusivitate plângerea disciplinară pe care fostul președinte ANAF Gelu Diaconu i-a făcut-o procurorului Doru Țuluș – plecat între timp de la DNA la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin – în legătură cu modul în care acesta a înțeles să instrumenteze în 2016 jenantul dosar pe care premierul momentului, Dacian Cioloș, l-a folosit drept pretext că să-l înlăture pe Diaconu de la conducerea Fiscului.
Mai precis, Diaconu l-a reclamat pe Țuluș pentru presupusă comitere a abaterilor disciplinare prevăzute de articolul 99, literele f, r și t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Iată prevederile legale invocate:
„Articolul 99
Constituie abateri disciplinare:
f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; (…)
r) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătorești sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege; (…)
t) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. Sancțiunea disciplinară nu înlătura răspunderea penală.
Articolul 99/1
(1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
(2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual”.
Inspecția Judiciară, scut în jurul lui Țuluș
Sursa citată mai susține că „plângerea a fost înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii pe 12 decembrie 2018, cu numărul 1125418). La scurt timp după aceea, CSM a trimis-o către Inspecția Judiciară. Aici, Gelu Diaconu s-a lovit de primul hop: pe 31 mai 2019, a primit rezoluția nr. 8992/IJ/227/DIP/2018 din 25 aprilie 2019, prin care inspectoarea judiciară Mihaela Hitruc a clasat respectivă plângere disciplinară. Fostul șef al Fiscului nu s-a dat bătut, atacând pe cale ierarhică rezoluția de clasare la inspectorul-șef Lucian Netejoru în ziua de marți, 11 iunie 2019.
Cel mai important pasaj din plângerea disciplinară formulată de Gelu Diaconu contra lui Doru Țuluș:
„Procurorul reclamat a răspuns extrem de lapidar și ironic atât la excepțiile formulate de noi în cadrul camerei preliminare, dar și la solicitările instanței, aspect constatat și de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Chiar și în al doisprezecelea ceas, când ar fi putut solicită restuirea cauzei pentru completarea urmăririi penale, după înlăturarea celor două rapoarte de constatare, procurorul Țuluș a continuat să susțînă rechizitoriul și să precizeze că, din punctul lui de vedere acesta este fundamentat, bazându-se în continuare pe citate ample dintr-un raport de constatare care fusese deja înlăturat (…).
Concluzionand, în dosarul 7/P/2015, procurorul anchetator Țuluș Doru Florin:
– mi-a emis citația cu mențiunea ‘suspect’ înainte să se înceapă urmărirea penală cu privire la persoană mea;
– mi-a refuzat dreptul de a da declarație, fără nici o justificare;
– nu mi-a transmis niciodată ordonanță prin care s-a dispus continuarea urmăririi penale față de subsemnatul petent, deși i-am solicitat-o de două ori;
– a refuzat administrarea de probe în apărare, fără o justificare procedurală;
– a dispus trimiterea mea în judecată fără să aibă nici măcar o proba reală, aspect stabilit definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție;
– a dispus efectuarea unor rapoarte de constatare de către un ‘specialist’ în condiții neprocedurale, punându-l pe acesta să răspundă la întrebări care nu erau de competență să, în scopul de a preconstitui probe pentru acuzare;
– a dispus abuziv măsură sechestrului asigurător, aspect constatat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție;
– a nesocotit dispozițiile judecătorului de camera preliminară și a insistat în mod nejustificat în citarea unor părți din rapoartele care fuseseră deja înlăturate;
– a citat trunchiat anumite pasaje din înscrisuri aflate la dosarul cauzei, denaturand conținutul acestora;
– și-a fundamentat acuzația doar pe supoziții, din conținutul actului de sesizare rezultând, evident, că a considerat că a trimis în judecată un adversar, nu un justitiabil obișnuit, implicarea să emoțională fiind evidență.
Pentru niște profesioniști în domeniul dreptului penal/procesual penal, simplă lecturare rechizitoriului, a hotărârilor instanței și a soluției finale de clasare este suficientă pentru a se constată gravele încălcări ale deontologiei profesionale în instrumentarea dosarului nr. 7/P/2015, cel puțîn cu privire la persoană mea.
Va rog să aveți în vedere împrejurarea că, prin modul în care am fost inculpat în acest dosar, mediatizarea excesivă a acuzării mele, dar și prin trimiterea mea abuzivă în judecată, am avut de suferit profesional (fiind înlocuit din funcția de Președinte al ANAF după o viață dedicată profesiei mele), imaginea mea publică a fost grav afectată, multe oportunități ivite în carieră mea, după demiterea de la ANAF fiind irosite doar din cauza activităților nelegale și vădit abuzive ale procurorului reclamat.
Față de toate aceste considerente, va solicit respectuos să constatăți incidența dispozițiilor art. 99 lit. f, r și t din Legea nr. 303/2004 republicată privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv încălcarea de către procurorul Țuluș Doru-Florin a deontologiei profesionale în instrumentarea cauzei 7/P/2015 a Direcției Naționale Anticorupție, și să dispuneți sancționarea acestuia, în baza art. 100 din același act normativ”.
