Cum motivează Gradea numirile ilegale de la TVR Cluj. Reprezentanți ai CA SRTv au depus plângere împotriva lor

Sorin Ilieșiu împreună cu Sebesi Karen Attila, reprezentanți ai Consiliului de Administrație al SRTv, au înaintat o plângere către Societatea Română de Televiziune, prin care solicită revocarea dispozițiilor de numire a Comitetului Director din cadrul studioului teritorial TVR Cluj.

“Subsemnații Sorin Ilieșiu și Sebesi Karen Attila, membri ai Consiliului de Administrație al SRTv, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004, formulăm prezenta plângere prealabilă prin care vă solicităm revocarea dispozițiilor de numire, începând cu 1 ianuarie 2021, a membrilor Comitetului Director al SRTv, precum și a Comitetelor Directoare din cadrul studiourilor teritoriale, având în vedere următoarele considerente:

Luând act de faptul că SRTv, prin Președinte – Director general – Dna. Doina Gradea, a emis dispoziții privind numirea, începând cu 1 ianuarie 2021, a unor membri în Comitetul Director al SRTv, precum și în Comitetele Directoare din cadrul studiourilor teritoriale, subsemnații am transmis Notificarea înregistrată la Secretariatul CA cu nr. 20198/28.12/2020, prin care am arătat că dispozițiile de numire sunt nelegale întrucât au fost emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 41/1994.

Prin răspunsul nr. C/903/28.12.2020, președinte- Director general – Dna. Doina Gradea a răspuns Notificării subsemnaților înregistrată la Secretariatul CA cu nr. 20198/28.12.2020, confirmând faptul că au fost emise dispoziții privind numirea, începând cu 1 ianuarie 2021, a unor noi membri în Comitetul Director al SRTv, precum și în Comitetele Directoare din cadrul studiourilor teritoriale, apreciind însă că aceste dispoziții au fost emise cu respectare prevederilor Legii 41/1994.

În motivarea Răspunsului nr. C/903/28.12.2020, Președintele – Director General – Dna. Doina Gradea a precizat faptul că, prin Hotărârea nr. 4/2013, Consiliul de Administrația și-a exercitat atribuția prevăzută de art. 27 lit. i) din Legea nr. 41/1994, sens în care a aprobat funcțiile de conducere corespunzătoare coordonării unor structuri funcționale din cadrul SRTv, reprezentând componența Comitetului Director al SRTv, respectiv a Comitetelor Directoare ale unităților funcționale autonome ale SRTv. Pe cale de consecință, Președintele – Director general – Dna. Doina Gradea a precizat faptul că numirea în respectivele funcții care fac parte din comitetele directoare – cel de la nivel central, precum și cele de la nivelul studiourilor teritoriale – este atributul Directorului general, raportat la dispozițiile legale incidente – precum art. 28 lit. d) din Legea nr. 41/1994, republicată, cu completările și modificările ulterioare, și la cadrul de reglementare intern al SRTv. 

Conform prevederilor art. 28 lit. d) din Legea nr. 41/1994, Directorul General al SRTv aprobă angajarea și concedierea personalului societății și numește șefii departamentelor și conducătorii unităților direct subordonate, după concurs, în condițiile legii. 

Contrar celor susținute prin Răspunsul nr. C/903/28.12.2020, prevederile art/ 28 it. d) din Legea nr. 42/ 1994 nu reglementează în sarcina Directorului General al SRTv competența de numire a membrilor Comitetului Director al SRTv, respectiv a Comitetelor Directoare din cadrul studiourilor teritoriale.

În acest sens, se impune a fi menționat faptul că în teza a doua a art. 28 it d. ) din Legea nr. 41/1994 se face referire la faptul că Directorul General numește șefii de departamente și conducătorii unităților direct subordonate, însă studiourile teritoriale nu reprezintă unități direct subordonate Directorului General SRTv, astfel cum rezultă din prevederile art.3 2 și 33 din legea nr. 41/1994.

În acest sens, menționăm faptul că, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 41/1994, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot avea în structura lor studiouri teritoriale și alte unități funcționale autonome fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului specific de activitate, cărora li se acordă competențe în domeniul tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar, precum și delegare în probleme juridice.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 41/1994, conducerile unităților funcționale autonome, inclusiv ale studiourilor teritoriale, răspund în fața Consiliului de administrație al societății respective de îndeplinirea tuturor atribuțiilor încredințate de acesta prin hotărâri, regulamente și decizii de delegare.

În plus, apreciem că, în realitate, competența de numire a membrilor Comitetelor Directoare aparține Consiliului de Administrație și nu Directorului General, astfel cum rezultă din prevederile art. 35 din Legea nr. 41/1994, în conformitate cu care conducerea studiourilor teritoriale este asigurată de comitete directoare proprii, numite de Consiliul de Administrație al societății respective, în limitele competențelor care le-au fost delegate, dar și raportat la prevederile art. 27 lit. i) din Legea nr. 41/1994, în conformitate cu care Consiliul de Administrație aprobă componența comitetelor directoare ale unităților din structură.

Or, ambele prevederi legale mai sus menționate stabilesc în sarcina Consiliului de Administrație competența de a numi și de a aproba componența comitetelor directoare și nu doar de a stabili compunerea acestora, astfel cum în mod greșit se menționează în Răspunsul Președintelui – Director General – Dna Doina Gradea – înregistrat sub nr. C/903/28.12.2020.

În concluzie, pentru toate considerentele arătate mai sus, apreciem că dispozițiile de numire, începând cu 1 ianuarie 2021, a membrilor Comisiei Director al SRTv, precum și a Comitetelor Directoare din cadrul studiourilor teritoriale sunt nelegale, fiind emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 41/1994, motiv pentru care vă solicităm admiterea plângerii prealabile, cu consecința revocării acestor dispoziții.

Cu deosebită considerație,

Membrii Consiliului de Administrație al SRTv,

Ilieșiu Sorin

Sebesi Karen Attila”

Sorin Ilieșiu a oferit un interviu în ediția trecută a ziarului, în care a subliniat că singura soluție în cazul scandalului de la TVR Cluj ar fi ca Parlamentul să numească urgent în fruntea TVR un director interimar care să facă dreptate la filiala teritorială. 

“Numirea de către Parlament a unui director general interimar sau a unui nou președinte director general al TVR este posibilă doar printr-un consens politic al liderilor coaliției de guvernare. În data de 4 ian. a.c. le-am trimis acestora o scrisoare deschisă, respectiv domnilor Ludovic Orban, Rareș Bogdan, Dan Barna, Dacian Cioloș și Kelemen Hunor, solicitându-le „să dezamorseze bomba” de la Cluj care stă să explodeze. Le-am cerut să acționeze pentru revenirea imediată în fruntea TVR-Cluj a Comitetului Director demis ilegal și pe nedrept. Așa cum am mai spus, nu trebuia demis, ci premiat.

Am adresat această scrisoarea în primul rând Președintelui României Klaus Iohannis întrucât este, potrivit Constituției, „garantul integrităţii teritoriale a ţării”… Și, având în vedere că este liderul de facto al coaliției de guvernare, cred că va putea cataliza „dezamorsarea bombei” de la Cluj. Am convingerea că primvicepreședintele PNL, d-l Rareș Bogdan, care nu întâmplător este clujan, se va implica eficient, în același sens.

Soluția cea mai rapidă ar fi ca în sesiunea extraordinară a Parlamentului care va avea loc în luna aceasta, actuala șefă a TVR să fie demisă de Parlament pentru „activitate necorespunzătoare” (…există multe dovezi oficiale în acest sens) conform art.20 (3) al Legii (TVR) 41/1994, iar în locul dânsei să fie numit, dintre actualii membri ai Consiliului de Administrație al TVR, un director general interimar competent și de bună-credință.

Unul dintre membrii Consiliului TVR care ar putea găsi soluții pentru problemele foarte grave cu care se confruntă TVR, cred că ar fi d-na Monica Ghiurco, reprezentant al salariaților TVR în Consiliul de Administrație, prestigios realizator de televiziune, căreia i s-au acordat în ultimii ani șase premii și distincții profesionale (inclusiv Premiul APTR), diplome și trofee de excelență. Lucrează la TVR de 20 de ani și este licențiată a Universității “Babeş-Bolyai” din Cluj unde a obținut titlul de Doctor. Nu a fost și nu e membră a vreunui partid, deci ar putea fi acceptată de toate partidele.

Dacă Parlamentul o va demite pe Doina Gradea din Consiliul TVR, aceasta va fi înlocuită de supleantul dânsei, conform legii, iar actualul Consiliu își va putea continua activitatea până când Parlamentul va adopta o nouă lege a Televiziunii, cea în vigoare fiind învechită (e din 1994). Evident, Parlamentul poate numi un nou Consiliu și un nou președinte director general în baza vechii legi. Dar cred că mai ales în contextul creat de megascandalul revelionului TVR-1, niciodată nu a fost un moment mai potrivit decât acum pentru a reforma cu adevărat TVR.

Așadar, trebuie gândită o nouă lege a TVR sau trebuie ameliorată cea existentă. D-l Bogdan Ghiu, prestigios om de cultură, poet, eseist, membru al Consiliului TVR, a spus de curând ceea ce trebuie să facem din TVR spre binele publicului potențial al TVR care ar trebui să fie de ordinul milioanelor; în medie, doar 45.000 de televizoare sunt acum deschise pe TVR (45.000 este numărul populației orașului Caracal…), ceea ce reprezintă cea mai joasă audiență medie a TVR din întreaga ei istorie. Evident, dacă audiența medie este infimă în raport cu populația României, misiunea publică a TVR nu poate fi îndeplinită cu adevărat.

Subscriu în totalitate la ceea ce a spus recent d-l Bogdan Ghiu care este și cronicar de televiziune, și jurnalist, și realizator radio-tv cu o consistentă experiență în comunicarea audio-vizuală: „TVR ar trebui cumva reinventată: Nu în sensul desființării, cum s-a spus, pentru că sunt și superprofesioniști acolo, dar nu există o viziune închegată, nu există o strategie editorială și tehnologică, e nevoie de un stil modern. /…/ E nevoie de un post public tocmai pentru că celelalte sunt comerciale și nu au obligațiile care revin unui serviciu public, care trebuie să fie un fel de ariergardă atunci când fuga după audiențe (care este foarte normală, piața liberă e absolut firească) lasă descoperite niște domenii și uneori chiar urgențe de durată mai lungă. /…/ Apoi este partea educativ-culturală, care trebuie privită însă altfel. Eu militez de multă vreme pentru asta: A face cultură nu înseamnă neapărat a vorbi despre cultură, ci a cultiva o limbă română corectă, cultivată, a avea o perspectivă care contextualizează mai amplu, a avea o perspectivă asupra actualității, nefiind obligat să câștigi din audiență. Tocmai asta e! Ți se asigură posibilitatea de a respira mai larg și de a face lucrurile dintr-o perspectivă mai largă – asta trebuie să facă o televiziune publică, completând celelalte televiziuni, care au rolul lor pe piață. (…) Trebuie să câștigi publicul încercând să vorbești o limbă curată, să nu dai curs zvonurilor, ci să practici un jurnalism de calitate, cu verificări, și așa mai departe, mai ales în contextul acesta de autoinformare (automedicație, cum spun medicii) de pe Internet. /…/ De exemplu, una dintre misiuni ar trebui să fie acum întărirea și credibilizarea științei. Mai ales acum”. – 8 ian. 2021, Spotmedia.ro”, a declarat Sorin Ilieșiu, reprezentant al Consiliului de Administrație al SRTv.

Referitor la evitarea conflictelor interetnice, Sorin Ilieșiu a mai comentat: “Singura soluție este reconcilierea etnică româno-maghiară având ca fundament recunoașterea adevărului istoric și dezavuarea genocidului antiromânesc din Transilvania anilor 1940-1944.

Astăzi România și Ungaria sunt țări-surori în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Reconcilierea etnică este absolut obligatorie. Liderii maghiari de azi ar trebui să regrete și să dezavueze genocidul antiromânesc din Transilvania anilor 1940-1944, așa cum le-am propus în trei scrisori deschise publicate de Agenția Națională de Presă când eram senator de Sibiu (2012-2016), toate acestea fiind însă ignorate de liderii UDMR, chiar dacă eram colegi în Parlamentul României.

Iată a treia scrisoare deschisă: „Stimați colegi maghiari, între parlamentarii români și cei maghiari există oficial o relație de prietenie. Aceasta ar putea deveni reală doar dacă ar avea loc o veritabilă reconciliere româno-maghiară. Credem că, în acest sens, se impune să adoptați o declarație precum cea care urmează.

(1) Noi, membrii Parlamentului Ungariei și noi, deputații și senatorii UDMR din Parlamentul României, recunoaștem dreptul României asupra Transilvaniei stipulat în tratatele de pace semnate de Ungaria la Trianon în 1920 și la Paris în 1947 și dezaprobăm declarațiile și acțiunile care contestă acest drept.

(2) Regretăm și dezavuăm masacrele antiromânești cu mii (!) de victime și masacrele antievreiești înfăptuite în Transilvania (în 1940-1944) de către autorități maghiare horthyste din armată, poliție și jandarmerie, cu implicarea a numeroase organizații maghiare șovine și cu implicarea unei părți a populației maghiare din Transilvania.

Condamnăm de asemenea masacrele antimaghiare din Transilvania cu zeci (!) de victime, comise în 1944 ca represalii de către o organizație paramilitară română.

• Reconcilierea și coabitarea maghiaro-română trebuie să aibă la temelie legitimitatea, moralitatea, adevărul și corectitudinea. Acum, în secolul XXI, noile relații dintre Ungaria și România trebuie să fie compatibile cu noul lor statut de țări membre ale Uniunii Europene și ale NATO.” – Agerpres, 8 oct. 2013.”

Domnule Kelemen Hunor, au trecut șapte ani… De ce nu ați dat curs apelului meu? Nici acum nu ar fi târziu…

Insist asupra faptului că nu sunt antimaghiar. Aș spune mai degrabă că sunt filomaghiar. Ca dovadă, cei mai buni prieteni ai mei dintre colegii de clasă de la Liceul de artă din Baia-Mare au fost: Mersei Tamás (coleg de bancă), Frixeni István, Grigore Leșe, Dicső István, Gheorghe Costin, Molnár József. …Patru maghiari și doi români…”, a afirmat Sorin Ilieșiu. 

“Nimic nu e întâmplător…”, a mai subliniat profesorul universitar. “Nu întâmplător sunt fermecat de muzica populară maghiară, dar și de cea cultă, mai ales de Franz Liszt și de BélaBartók. Pictorii mei preferați din Școala băimăreană de pictură sunt doi maghiari: Ziffer Sándor și Nagy Oszkár (acesta din urmă era foarte bun prieten cu tatăl meu; vorbeau românește pentru că tata nu vorbea ungurește, dar Nagy Oszkár știa și românește). Îmi doresc foarte mult ca reconcilierea româno-maghiară să fie reală și să aibă loc cât mai curând. Pe undeva, ar fi un fel de reconciliere cu mine însumi. Pentru că dintre cei patru bunici ai mei, trei au fost 100% români, dar bunica după mamă avea sânge maghiar, sânge german, sânge evreiesc și sânge românesc.

Străbunicul meu după mamă, care era preponderent maghiar, inițial nu a fost de acord ca fiica lui (bunica mea) să se căsătorească cu bunicul meu, românul Vasile Mureșan. Străbunica însă, care era preponderent germană și evreică, dar și puțin româncă, a spus: „Și ce dacă-i român? Om să fie! Se căsătorește cu un om în primul rând, și abia în al doilea rând cu un român!”. Așadar, reconcilierea româno-maghiară ar fi inclusiv o reconciliere cu mine însumi, pentru că sângele apă nu se face…”, a evidențiat profesorul universitar doctor Sorin Ilieșiu. (Sabina Popescu)