Cum se sabotează un proiect de milioane de euro

Consilierii judeţeni au aprobat recent un protocol semnat între forul legislativ judeţean şi Primăria Cluj-Napoca, pentru preluarea gropii de gunoi neconforme de la Pata Rât, contrar opoziţiei social-democraţilor. Această preluare era prevăzută încă de la început în proiectul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor şi închiderea rampei trebuia făcută de cinci ani deja. Banii pentru acest proiect vin de la Uniunea Europeană şi trebuie cheltuiţi de CJ Cluj, astfel că blocarea demersurilor ar fi fie o dovadă de ignoranţă, fie de rea-credinţă.

La ședința de săptămâna trecută, consilierii județeni au discutat proiectul de hotărâre pentru ”aprobarea Protocolului privind reglementarea depozitării deşeurilor din judeţul Cluj pe platformele de stocare temporară autorizate şi în curs de autorizare până la deschiderea celulei de la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, dar nu mai târziu de 31.12.2015, precum şi monitorizarea Depozitului neconform Pata Rât”.

Departamentul juridic a propus o serie de amendamente, printre care eliminarea numelui societății Salprest, cu care Consiliul Județean (CJ) Cluj nu are relații contractuale, precum și obligativitatea de a căuta un teren adiacent gropii de gunoi care este în prezent autorizată pentru a-l pune la dispoziție operatorului de salubritate în cazul în care nici după epuizarea unei a doua rampe de depozitare a deșeurilor, în prezent în curs de autorizare, instituția nu va avea proiectul centrului de management integrat al deșeurilor finalizat.

„Nu e nicio grabă”

În toată discuția în jurul acestor argumente, Alexandru Coroian, de la PDL, a susținut varianta neamendării protocolului, pentru a nu obliga Consiliul Local Cluj, care deja l-a votat, să reia în discuție acest act administrativ. Social-democrații, în schimb, sub argumentul prudenței, au cerut amânarea hotărârii până la clarificarea aspectelor juridice. Remus Lăpușan a declarat chiar că ”nu e nicio grabă”, cu toate că situația este gravă nu doar de o lună-două, ci de aproape doi ani, clujenii riscând constant să rămână cu gunoaiele în stradă.

Exact același tip de discurs l-a avut liderul PSD Cluj în legătură cu împrumutul pentru Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, care risca să aibă activitatea blocată din cauză că ordinele de plată către Napoca Construcții, neonorate, au fost preluate de o instituție bancară care amenința cu executarea silită. La ultima ședință de Consiliu Județean, înainte de termenul-limită stabilit de bancă, Lăpușan dorea o nouă expertiză, sub pretextul că ”nu e nicio grabă”.

Același lucru îl observă și consilierul județean PNL, Mihai Seplecan, cel care a semnat protocolul de preluare a gropii de gunoi de la Primăria Cluj-Napoca, pentru a demara procedurile legale de închidere a acesteia pe bani europeni. ”Exact ca la aeroport, au vrut să blocheze acest proiect. Dacă la Aeroport vroiau să-l ducă la insolvență, acum au pus piedici să preluăm groapa.

Din august a rămas pe loc repaus

Dacă noi nu preluam acea groapă nu puteam să facem licitația de închidere a gropilor pe fonduri europene. Noi riscam prin ce au vrut ei să facem să pierdem banii de la UE, și să facem până la urmă pe banii noștri. Aceasta este o manevră comunistă securistă politicianistă economistă, totul pe combinații, totul doar pe interese.

Mă bucur că lucrurile au mers mai departe, că am fost la conducerea consiliului și s-a semnat acel protocol cu primăria, și sper să revin cât mai repede pentru a rezolva și problema noii gropi. Din 22 august, de când a ajuns acea expertiză, și până în ziua de astăzi nu s-a luat nicio măsură. Eu am spus că voi proceda cu acea firmă exact ca și cu KIAT-ul la Fizeșu Gherlii, așa trebuia făcut și aici. Dacă acel nu era în folosul cetățenilor, trebuia reziliat contractul cu Atzwanger-ul pentru ca la sfârșitul lui 2015 să fie finalizat proiectul, oamenii să nu rămână cu gunoaiele pe stradă și noi să nu fim nevoiți să facem din banii noștri o nouă groapă care nu știu cât ar mai ajunge oricum”, a declarat Seplecan.

Depozitul din cadrul proiectului de management integrat al deşeurilor nu este încă gata, iar vechea rampă este închisă de inspectorii de la mediu. Acesta este contextul în care, Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj și societatea Salprest au încheiat protocolul pentru ca deșeurile adunate din tot județul să fie depozitate pe rampa privată de stocare temporară deținută de societatea lui Eugen Vereş.

Se caută rampă nouă

”Este o soluție temporară pentru o situație aproape imposibilă determinată de întârzierea la finalizarea depozitului ecologic ce trebuia finalizat acum un an de zile. Este singura soluție în acest moment. Am analizat mai mult de 10 zile împreună cu cei de la Consiliul Județean pentru a găsi o soluție temporară. La Cluj-Napoca se aduc gunoaie din tot județul și nu putem pune bariere la intrarea în municipiu. Pe depozitul vechi nu mai putem depune nimic și nu avem un teren adiacent pe care să putem depozita deșeurile. Şi celelalte judeţe au probleme și nu pot să ne preia deșeurile. Este o situație temporară și legală ca să putem să luăm gunoaiele de la clujeni de acasă”,  a declarat primarul Emil Boc. Primarul a menţionat că Alba, Aleşd, Arad şi Mureşul au probleme în acest sens şi nu pot primi gunoiul colectat în Cluj.

Până la deschiderea centrului ecologic de deșeuri, deșeurile din jumătate de județ vor fi depozitate pe actuala rampă provizorie, iar conducerea Primăriei promite să îşi facă un plan B pentru cazul în care nici cea în curs de autorizare nu va fi suficientă. “Ne luăm angajamentul ca în condițiile legii să găsim suprafețe de teren limitrofe rampei de gunoi existente ca să deschidem o rampă provizorie ulterior. Este o soluție legală și temporară prin care să ne asigurăm că preluăm gunoaiele clujenilor până la deschiderea rampei temporare”, a precizat Boc. Primarul a adăugat că obligaţia pentru monitorizarea rampei cade în sarcina operatorului Salprest.

Sute de mii de tone de deşeuri

În judeţul Cluj aproximativ 335.000 tone de deşeuri solide municipale sunt generate in fiecare an, valoare care corespunde unei cantităţi de 481 kg/capita/an. Aproximativ 86% (sau 615kg/capita/an) provin din zonele urbane în timp ce 14% (209kg/capita/an) provin din cele rurale. Sistemul actual de gestionare a deşeurilor în judeţul Cluj constă în colectarea şi depozitarea deşeurilor în zone improprii. Legislaţia europeană prevede ca până în data de 16 iulie 2012 să fie sistată depozitarea la toate gropile de gunoi neconforme.