Cuplul Hrudei şi Deritei a comis-o din nou.

Două achitări în cazul Arpad Pazskany, o groază de nereguli în dosarul “Gazeta”, cel mai probabil o achitare în dosarul de manipulare a pieţei de capital în care este acuzat Horea Ciorcilă. Cam aşa lucrează dosarele procurorii DIICOT Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, fără să fie vreodată pentru traşi la respundere pentru gravele greşeli pe care le fac. O ultimă achitare la Înalta Curte de Casaţie de Justiţie nici nu mai contează, mai ales când era să vorba să distrugă destinele a cinci tineri.

Un dosar “bine întocmit”, finalizat cu achitare la ÎCCJ

Ca urmare a rechizitoriului întocmit de către cei doi procurori DIICOT Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, tinerii Bartalici Andrei, Moldovan Alexandru, Cadiş Teofil Călin, Toma Victor Cristian şi Bâlc Mircea Gheorghe au fost acuzaţi de trafic şi consum de droguri de risc şi trimişi în judecată în faţa Tribunalului Cluj. În rechizitoriu se arată că aceştia se făceau vinovaţi de consumul de droguri , procurau droguri pentru ei şi pentru “anturajul” lor. Conform procurorilor, aceştia, cităm, începuseră să consume “droguri de mare risc, mai exact “iarbă”, pe care o culegeau din diferite locaţii din apropierea municipiului Cluj-Napoca şi pe care o procurau şi din alte surse, precum şi haşis.“ Tot în rechizitoriu se arată că substanţa cannabis “o procurau de pe un câmp din zona Floreşti, de unde culegeau muguri pe care îi uscau după care îşi confecţionau ţigări artizanale pe care le fumau”. Comic sau nu, în baza acestor acuzaţii instanţa de fond a decis la data de 7 octombrie 2010 condamnarea fiecăruia la câte un an şi două luni cu suspendare , sentinţa fiind atacabilă cu apel.

După ce au fost condamnaţi în primă instanţă de către Tribunalul Cluj, cei cinci tineri şi-au căutat dreptatea la Curtea de Apel unde au atacat sentinţa care îi trimitea la închisoare.

În baza art.379 pct.1 lit.b C.pr.penală, Curtea de Apel, la data de 2 februarie 2011,  a respins ca nefondat apelul declarat de către Bâlc Mircea Gheorge, Bartalici Andrei, Moldovan Laurenţiu şi Cadiş Teofil Călin împotriva sentinţei penale nr.473 din data de 7 octombrie 2010 a Tribunalului Cluj. În baza art.189 C.pr.penală a stabilit sumele de câte 100 lei ca onorariu parţial pentru apărătorii din oficiu ai inculpaţilor Moldovan Laurenţiu şi Bartalici Andrei, respectiv avocaţii Petriu Alexandru Dan şi Sîrbu Timea şi sumele de câte 400 lei ca onorariu pentru apărătorii din oficiu ai inculpaţilor Cadiş Teofil Călin şi Bâlc Mircea Gheorge, avocaţii Coroi Alina şi Sabadîş Mihaela, sume care se vor avansa din FMJ. În baza art.192 alin.2 C.pr.penală obligă pe inculpaţi să plătească sumele de câte 400 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. Decizia putea fi atacată cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare de către Bâlc Mircea Gheorge, Bartalici Andrei şi Cadiş Teofil Călin şi de la comunicare pentru Moldovan Laurenţiu.

Cu un asemenea dosar construit de DIICOT, norocul tinerilor s-a dovedit a veni din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), o instanţă aflată la o oarecare distanţă de Cluj şi de “jocul” procurorilor de aici. Prin decizia 1810 din data de 4 mai 2011, ÎCCJ a decis admiterea recursurilor declarate de Bartalici Andrei şi Moldovan Laurenţiu şi extinde efectele recursurilor cu privire la Cadiş Teofil Călin, Toma Victor Cristian şi Bâlc Mircea Gheorghe.  Prin aceeaşi hotărâre, forul superior al justiţiei române a casat sentinţa penală pronunţată de către Tribunalul Cluj şi menţinută de Curtea de Apel şi îi achită pe tineri, declarându-i nevinovaşi şi dispune plata a 375 de lei din fondul Ministerului Justiţiei, drept onorariul avocaţilor din oficiu.
 

“Diabolicul” dosar al lui Paszkany

 Arpad Paszkany a fost trimis în judecată pentru sprijinirea acţiunilor aşa-zis ilegale ale jurnaliştilor de la “Gazeta de Cluj”, condusă de Liviu Man, dosarul “Gazeta” aflându-se şi în prezent pe rolul Tribunalului Brăila, fără o decizie de fond. Întâi Tribunalul Cluj a decis că acesta este nevinovat. Apoi Curtea de Apel Cluj a decis achitarea omului de afaceri în dosarul în care finanţatorul CFR Cluj era acuzat de şantaj şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. De asemenea, instanţa a respins şi solicitarea procurorilor de a-i confisca lui Paszkany 400.000 euro, sumă despre care anchetatorii au susţinut că ar fi trebuit să o plătească omul de afaceri pe un teren pe care a plătit de fapt doar 10.000 de euro. Decizia Curţii de Apel Cluj nu este definitivă, însă este a doua achitare pe care DIICOT-ul o încasează în acest caz, după ce şi Tribunalul Cluj l-a găsit nevinovat pe Paszkany.

În faţa Curţii de Apel, la termenul de dinaintea pronunţării, apărătorul lui Paszkany a subliniat că la începerea urmăririi penale nu a existat nici o plângere propriu-zisă, nu s-a făcut nici o sesizare sau proces verbal. În schimb, DIICOT l-a invitat pe Iulian Dascălu să susţină anumite lucruri incluse ulterior într-o plângere. Faptul că acesta nu s-a prezentat la nici un termen arată că „nu l-a ţinut obrazul să vină în faţa instanţei”. Avocatul a arătat că toate se leagă de fapt în jurul lui Marius Nicoară. În primul rând, Daciana Deritei este verişoară cu avocata lui Dascălu, Ramona Pop, fiica secretarului general al CJ sub Nicoară, Măriuca Pop. Incompatibilitatea procurorului a fost prezentă de la bun început. „Nici ca exemplu negativ nu era bun acest dosar”, a afirmat avocatul. În al doilea rând, nu există nici un document care să facă dovada continuităţii susţinerii financiare a Gazetei de Cluj. Există contracte asemănătoare şi cu alte firme de presă, acesta nu este un caz similar. În privinţa sumei vehiculate de Hoandră de 300.000 de euro, pentru deschiderea Gazetei de Bucureşti, s-a dovedit că este vorba doar de un zvon. În al treilea rând, mărturiile de la DIICOT nu au fost recunoscute sau susţinute de unii martori, inclusiv de Marius Nicoară. Prin urmare, susţine avocatul apărării, „spiritul diabolic în care a fost întocmit dosarul” nu mai rămâne în picioare când observăm că nu există probe care să-l lege pe Paszkany de LoretoPress, că nu a existat nici o campanie negativă şi că nu Paszkany l-a făcut pe Dascălu să cedeze terenul. Acestea sunt susţinute de interesul direct al omului de afaceri în proiectul de la Univers T, fapt care arată că a mers în instanţă pentru că s-a simţit nedreptăţi şi nu ca să obţină terenul de la CUG, care nici nu era în posesia lui Dascălu la momentul respectiv. Lipseşte latura subiectivă şi intenţia, subliniază avocatul. Acesta a cerut respingerea daunelor morale, pentru că Dascălu era dispus să doneze terenul de la bun început. În plus, nu se poate pune problema confiscării terenului pentru că nu există o constituire de parte civilă cu daune materiale.

 

Andrei Tomoş