Curtea Constituţională dă liber la ”raporturi comerciale” pentru funcţionarii publici

Curtea Constituţională a considerat că incriminarea, în noul Cod Penal, a relaţiilor comerciale pe care un funcţionar public le-ar putea avea cu persoane juridice este neconstituţională. Astfel, multe din argumentele procurorilor anticorupţie sau ale Agenţiei Naţionale de Integritate, prezentate la instrumentarea unor dosare aflate acum pe rolul instanţelor, pot fi respinse de magistraţi.

Curtea Constituţională a decis, marţi 6 octombrie 2015, cu unanimitate de voturi, că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” de la art. 308 alin. (1) NCP este neconstituţională, cel puţin prin raportare la fapta de conflict de interese. În aceeaşi şedinţă, şi tot cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituţională şi sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor penale care definesc infracţiunea de conflict de interese – art. 301 alin. (1) NCP. Judecătorii CCR au reţinut că noţiunea de „raport comercial” nu mai este expres definită prin legislaţia în vigoare, împrejurare care lipseşte de claritate şi previzibilitate sintagma cuprinsă în normă penală şi care este de natură a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese: „Această lipsă de claritate şi previzibilitate a sintagmei ‘raporturi comerciale’ din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal contravine principiului legalităţii incriminării”.

Funcţionarii au şi ei dreptul la muncă

Totodată, Curtea Constituţională a apreciat că „incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracţiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii şi integrităţii exercitării atribuţiilor de către funcţionarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispoziţiile art.308 alin.(1) din Codul penal, a infracţiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice”.

De la intrarea în vigoare a codurilor în materie penală concepute sub guvernarea Boc-Predoiu şi până în prezent, au fost declarate neconstituţionale 27 de dispoziţii din Codul de procedură penală şi 3 din Codul penal.

Vânătoarea de udemerişti

După ce anul acesta politicianul clujean Mate Andras a fost condamnat cu suspendare pentru că şi-a angajat soţia la propriul lui cabinet de deputat, el a reuşit să îi convingă pe colegii din Camera Deputaţilor ca articolul din Codul Penal, în baza căruia a fost condamnat, să fie schimbat. Proiectul de lege care prevede modificarea Codului Penal pentru a le permite funcţionarilor publici să îşi angajeze rudele fără să fie sancţionaţi pentru conflict de interese a fost adoptat, în luna martie, tacit de Senat şi a ajuns la Camera Deputaţilor. Adoptat în data de 25 martie, proiectul a primit aviz negativ atât de la Ministerul Justiţiei, cât şi de la Comisia Juridică a Senatului.

Articolul din Codul Penal în virtutea căruia a fost condamnat Mate este în vigoare din 2006. În legislatura 2004-2008 au fost identificaţi 79 de deputaţi aflaţi într-o asemenea situaţie, în vreme ce în legislatura 2008-2012 au fost găsiţi 67. „În 2013 am trimis o adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în care am întrebat câte dosare de parlamentari cercetaţi pentru conflict de interese au în lucru. Răspunsul a fost năucitor: doar 19. Există patru deputaţi UDMR cu rude angajate la cabinetele parlamentare şi toţi patru au fost condamnaţi.

În acest moment există şapte soluţii date de ÎCCJ pe dosare de conflict de interese, dintre care trei pentru deputaţii UDMR, trei pentru membri ai grupurilor minorităţilor naţionale şi unul pentru Marian Neacşu de la PSD. În aceste condiţii nu pot să mă întreb dacă nu cumva etnicii minoritari sunt trataţi altfel de justiţie faţă de majoritari? Din aproape 150 de parlamentari, doar 19 au fost verificaţi, doar şapte condamnaţi, dintre care şase aparţin minorităţilor”, a declarat Mate.

Lista neagră cu angajatori familişti

În luna februarie, printre deputaţi circula o listă, întocmită, se pare, de liderul grupului PSD din Camera inferioară, Marian Neacşu, condamnat şi el în primă instanţă pentru că şi-a angajat fiica la cabinetul parlamentar, care conţine numele deputaţilor din legislaturile 2004-2008 şi 2008-2012, care au avut angajaţi la cabinetele parlamentare persoane purtând acelaşi nume de familie, existând, aşadar, suspiciunea rezonabilă că persoanele respective ar putea fi rude cu deputaţii în cauză. În listele respective apar doar deputaţii împotriva cărora n-a existat nici măcar vreo sesizare din partea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), cu atât mai puţin vreo acţiune în justiţie pentru conflict de interese.

Interesant este că pe listele ambelor legislaturi luate în calcul apar şi doi foşti deputaţi clujeni: Petru Călian (PRM-PC-PDL) şi Mircia Giurgiu (PRM-PDL-PSD). Călian şi-a angajat soţia, Mariana-Alina Călian, la cabinetul parlamentar, cu două contracte de prestări de servicii, în intervalele de timp 17 octombrie 2006 – 15 decembrie 2008, respectiv 16 martie 2009 – 19 decembrie 2012.

Deşi soţia sa fost plătită de Parlamentul României în tot acest timp, Călian susţine că n-ar fi vorba de conflict de interese. „Nu e conflict de interese, pentru că legea se referă doar la contractele de muncă, nu şi la cele de colaborator, de prestări de servicii. Soţia mea nu a avut contract de muncă, deci n-a participat la luarea deciziilor, nici măcar n-a lucrat în cabinetul parlamentar”, a declarat Călian pentru Ziua de Cluj.

La rândul său, Mircia Giurgiu şi-a angajat fratele, Gheorghe Giurgiu, tot cu două contracte de prestări de servicii în intervalele de timp 3 ianuarie 2004 – 15 decembrie 2008, respectiv 15 decembrie 2008 – 19 decembrie 2012. „În primul mandat nu exista legea conflictului de interese. După aceea, l-am menţinut ca şi colaborator, dar nu l-am mai plătit pe contractul de colaborator, tocmai ca să nu am probleme. L-am plătit din buzunarul meu. De altfel pe mine m-a anchetat ANI după ce am votat împotriva lui Boc, timp de doi ani şi şapte luni şi n-au găsit nimic ilegal”, a explicat Giurgiu pentru sursa menţionată.

CCR a luminat calea Steluţei Cătăniciu

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis recursul în procesul în care deputatul clujean Steluţa Cătăniciu contestă decizia de incompatibilitate emisă de Agenţia de Integritate. Pe 24 martie anul trecut, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost depus dosarul 556/33/2013 în care Steluţa Cătăniciu, deputat clujean, a reclamat Agenţia Naţională de Integritate care îi pusese ştampila cu incompatibil:

“S-a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă de către CĂTĂNICIU STELUŢA GUSTICA, întrucât, în calitate de Consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Judeţul Cluj, a participat, la data de 07.04.2009, la procesul de deliberare şi adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spaţiu cu altă destinaţie a SOCIETĂŢII COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ FOTO OPTICA din Cluj-Napoca. Ulterior adoptării acestei hotărâri, la data de 05.05.2009, CĂTĂNICIU STELUŢA GUSTICA a încheiat cu SOCIETATEA COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ FOTO OPTICA din Cluj-Napoca un contract de asistenţă juridică privind reprezentarea în instanţă a intereselor societăţii în litigiul avut cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Judeţul Cluj.”