Curtea de Apel din Bari a refuzat să o extrădeze în România pe fosta şefă a DIICOT. Explicațiile avocatului

Curtea de Apel din Bari a decis în 27 noiembrie că Alina Bica poate executa în Italia pedeapsa de 4 ani la care fusese condamnată printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România. Inclusiv Procuratura Generală italiană a fost de acord cu acest fapt.

Avocatul Alinei Bica, Cristian di Giusto a explicat în exclusivitate pentru QMagazine că decizia a fost luată de trei judecători ai Curții de Apel din Bari.

„Procuratura Generală a fost de acord cu această soluție, nu s-a opus, practic a cerut împreună cu noi, apărarea, să fie aplicată această soluție. Astfel, Curtea a admis ceea ce am cerut și noi și Procuratura Generală și așa s-a finalizat procesul privind această extrădare. Nu a fost admisă extrădarea, dar existând deja o sentință dată, a dat posibilitatea, invocată de Alina Bica, de a o executa în Italia. Dacă, într-un viitor, sentința nu va mai fi validă, se va vedea atunci. Pentru acum, aceasta este situația.”

„Fosta şefă a DIICOT Alina Bica va fi adusă în ţară, vineri seară, după ce fusese dată în urmărire de poliţie, potrivit conducerii Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Ea a fost dată în urmărire deoarece „se sustrage punerii în aplicare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”, după ce a fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 4 ani de detenţie cu executare într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender”, anunța în data de 10 iulie postul de televiziune PRO TV.

Justiția italiană a dat o sentință similară și în cazul lui Dragoș Săvulescu, condamnat în Dosarul retrocedărilor din Constanța, la 5 ani de închisoare, de un complet al ICCJ condus de Ionuț Matei.

Săvulescu a cerut unui tribunal italian să admită executarea acestei sentințe în Italia, unde are o reședință, și în urma unui decret care prevedea că pentru fapte comise înainte de 2006 se poate aplica o reducere de 3 ani din pedepasă, a rămas cu 2 ani de executat. Judecătorii italieni i-au permis lui Săvulescu să execute restul de pedeapsă în libertate.

Deși procedura urmată de Dragos Săvulescu este prevăzută în tratate europene recunoscute și semnate inclusiv de România, un judecător al Curții de Apel București, a decis că mandatul de arestare emis pe numele lui Săvulescu în România rămâne valabil, deși acesta nu mai figurează nici măcar pe siteul Interpol pentru a fi căutat.

Cătălin Predoiu a declarat într-o conferință de presă că este „mâhnit de decizia judecătorilor italieni” în cazul lui Dragoș Săvulescu și că „poate îl aude ministrul Justiției din Italia”. Ulterior, acesta și-a nuanțat declarația.

„Nici nu se pune problema de a nu respecta independenţa instanţelor. A fost luată o decizie în raport cu legea italiană, dar în acelaşi timp am spus, într-o conferinţă de presă, că sunt mâhnit şi puţin dezamăgit de această decizie. Înseamnă că, pe undeva, sistemele legislative nu sunt pe deplin compatibilizate şi ceea ce m-a uimit pe mine nu este faptul că s-a hotărât executarea sentinţei în Italia, acest lucru este normal ca un stat membru al UE să fie ţară de executare a unei decizii penale pronunţate în alt stat al Uniunii Europene, ci faptul că s-a schimbat cumva modalitatea de executare. Deci din jocul acesta al reglementărilor, şi eu vorbesc stric sistemic din perspectivă de compatibilitate a sistemelor legislative europene, ceea ce a hotărât un judecător român, respectiv o condamnare cu executare, poate fi schimbată de către un judecător din alt stat membru al UE într-o hotărâre de condamnare cu suspendare. Şi atunci am spus că poate este bine să ne gândim ce se întâmplă cu aceste sisteme în anumite puncte ale lor şi să vedem cum le compatibilizăm”, a declarat ministrul Justiţiei.