Curtea de Conturi nu vede cu ochi buni ”altruismul” CJ Cluj

Curtea de Conturi a tras de urechi Consiliul Județean (CJ) Cluj pentru mai multe lipsuri în încasarea unor sume de bani de la instituții subordonate sau de la unitățile administrativ teritoriale din județ. Milioane de lei ar lipsi de la bugetul județului pentru că angajații nu și-au făcut treaba: aceea de a urmări în primul rând interesul instituției.

Auditul financiar efectuat de Curtea de Conturi vizează anul 2013 și a verificat modul în care au fost folosiți banii publici ai clujenilor. Un raport favorabil ar fi necesar pentru a facilita obținerea unui credit care să fie folosit la lucrările de infrastructură preconizate de noul președinte al CJ Cluj Mihai Seplecan. Deocamdată, Curtea de Conturi le-a dat celor din fruntea administrației județene termen pentru recuperarea banilor până la finalul acestui an.

Cele mai dragi subordonate

Curtea de Conturi a subliniat ca o primă ”scăpare” a aparatelor de la conducerea CJ Cluj faptul că în anul 2013 nu au încasat în totalitate dividendele cuvenite de la instituțiile din subordinea acestuia. Astfel, mai bine de un milion de lei lipsesc din bugetul județean din cauză că acestea au fost scutite de plata unor sume consistente.

Este cazul Tetarom, care mai are de plătit dividende din anul 2013 în valoare totală de 240.891 de lei, de societatea Cluj Arena, care trebuie să ”cotizeze” cu 592.100 de lei și de Univers T, care a rămas datoare la bugetul județului cu 301.269 de lei.

Potrivit legilor în vigoare, „la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează minimum 50% ca dividend, iar profitul nerepartizat se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare”.

Curtea de Conturi a solicitat ca Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul (UATJ) Cluj să recupereze aceşti bani până la 31 decembrie 2015. Nerecuperarea prejudiciului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an şi cu amendă.

”Protecția copilului” s-a descurcat cum a putut

Legea prevede că unitățile administrativ-teritoriale, prin consiliile locale care le guvernează legislativ, trebuie să aloce fonduri către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pentru copii aflaţi în dificultate instituţionalizaţi în centrele de întreţinere.

Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că liderii de la CJ nu numai că nu au încasat sumele datorate de localitățile din județ, dar nici nu au perceptul penalități de întârziere pentru cei care au ”tras chiulul” de la ajutorarea copiilor aflați în dificultate.

Potrivit calculelor instituției de control, prejudiciul se ridică la suma de 1.121.887 lei. Şi în acest caz, conducerea Consiliului Judeţean a fost somată să recupereze banii şi să îi pună la dispoziţia DGASPC.

DGASPC are rolul de a asigura, la nivel judeţean, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror alte persoane aflate în dificultate.

Când vine vorba de Aeroport, se fac că plouă

Curtea de Conturi mai acuză CJ că nu a făcut demersurile necesare pentru a întăbula platforma de parcare a avioanelor de la Aeroportul Internaţional „Avram Iancu”. Abia în luna decembrie a anului trecut, administrația județeană a inițiat o acțiune în justiție pentru a remedia aceste probleme.

După întâlnirea din 22 decembrie cu reprezentanții Aeroportului, Consiliul Judeţean Cluj a introdus o acţiune în instanţă pentru rectificare a Cărţii Funciare şi pentru radierea ipotecii. Amintim că în urmă cu câțiva ani, Consiliul Județean a rămas fără o suprafață de 8344,83 mp înscrisă în mod nelegal, în lipsa unui titlu valabil de proprietate, în favoarea AVIATRANS SRL. Prin Sentința Civilă nr. 243 din 17.03.2010, dată în Dosarul nr. 7498/117/2005, Tribunalul Cluj a dispus rectificarea CF nr. 2892 (actuala CF nr. 265841) în sensul radierii dreptului de proprietate a SC AVIATRANS SRL asupra căii de rulare avioane și a platformei avioane și înscrierea dreptului de proprietate a Județului Cluj, în administrarea Consiliului Județean Cluj, fapt care nu s-a realizat din anul 2010 și până în prezent, așa după cum rezultă din extrasul CF eliberat de ANCPI – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca la data de 5 august 2014.

Din cauza inactivității factorilor decidenți ai CJ Cluj, suprafața în litigiu s-a trezit cu un drept de ipotecă în favoarea persoanei fizice Liviu Oros. Astfel, este necesară radierea dreptului de ipotecă în favoarea acestei persoane fizice pentru ca Aeroportul Internațional Cluj să poată beneficia de dreptul integral de administrare a acestor suprafețe de teren din infrastructura funcțională a obiectivului.

Cu pista spartă și cu sufletul în cer

Curtea de Conturi a enumerat printre neajunsurile acțiunilor conducerii CJ Cluj și faptul că până acum nu a preluat în patrimoniul public noua pistă de decolare-aterizare a aeroportului, în valoare de peste 224 de milioane de lei. Actualul președinte al Consiliului Județean Cluj, Mihai Seplecan, a solicitat înainte de alegerea sa în funcție ca această pistă, finalizată și recepționată, să fie și întăbulată de administrația județeană. ”Vorbim despre o investiția, făcută din surse bugetare, surse proprii ale Aeroportului și credite bancare, care (așa s-a declarat la momentul respectiv) a fost recepționată la terminarea lucrărilor în data de 09.09.2014. Ori, de atunci, conducerea Aeroportului solicită degeaba un proiect de hotărâre prin care să se stabilească regimul juridic al lucrării: este domeniu public al statului, domeniu public al județului, domeniu privat al județului sau domeniu privat al aeroportului”, a subliniat Seplecan în primăvara acestui an.

În cadrul unei conferințe recente de presă, directorul tehnic de la Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” Cluj-Napoca, Iuliu Pop, a explicat că în urma creșterii traficului aerian calea de rulare veche abia mai face față: ”După cum se poate vedea, creşterea de trafic aduce şi unele lucruri mai puţin plăcute. Având în vedere construcţia actualei platforme, este din anul 1968, ea e depăşită. Încep să apară cedări ale structurii, încep să apară exfolieri, chiar desprinderi de bucăţi de materiale.”