Dana Gîrbovan explică de ce a scăzut dramatic încrederea românilor în justiție

Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România a explicat de ce a scăzut încrederea românilor în justiție. „A scăzut ca rezultat al campaniei făcute de unele autorităţi care au vrut identificarea sistemului judiciar cu activitatea DNA, dar şi al numirilor netransparente la parchete şi al „justiţiei televizate”, susţine Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.

Judecătorul Dana Gîrbovan spune că e nevoie de o analiză critică susţinând că “nici până azi nu ştim cum şi când justiţia a devenit «câmp tactic» pentru SRI”. Totodată, preşedintele UNJR acuză o interferenţa nesănătoasă a serviciilor de informaţii în justiţie.

Încrederea românilor în justiție și sistemul judiciar în scădere accentuată

Datele Eurobarometrului Comisiei Europene arată că 35 % dintre români au în prezent încredere în justiţie şi sistemul judiciar, cu 13 procente mai puţin faţă de anul 2015, scăderea fiind cea mai mare înregistrată de o instituţie europeană într-un timp atât de scurt.

Încrederea cetăţenilor români în justiţie a scăzut în ultimele luni ale anului 2016 cu 13% faţă de anul precedent. Potrivit datelor Eurobarometrului pentru primăvara anului 2016, în prezent, 35% dintre români au încredere în justiţie şi sistemul judiciar. Datele arată că 60% dintre cei chestionaţi au declarat că au tendinţa să nu creadă în justiţia din România , în creştere cu 12% faţă de 2015. Dintre cei intervievaţi, 5% au declarat că nu ştiu.

Scăderea de 13 procente faţă de anul 2015 ar fi cea mai mare înregistrată într-un timp atât de scurt.

În cadrul Eurobarometrului, 72% dintre respondenţii români au declarat că au încredere în Armată, în scădere cu patru procente faţă de 2015. La nivel naţional, aproximativ 50% dintre cetăţeni au încredere în poliţie, în creştere cu 1% faţă de valorile înregistrate în toamna anului trecut.

Cât priveşte Guvernul, 24% dintre cei chestionaţi au declarat că au încredere în această instituţie, în creştere cu un procent faţă de ultimul Eurobarometru. În cazul Administraţiei Publice, procentul de încredere este de 30%, iar la autorităţile publice regionale şi locale de 35%, în creştere cu trei procente.

A crescut procentul şi în cazul partidelor politice, la 13%, cu un plus de 1% faţă de toamna anului trecut, doar Parlamentul înregistrând o scădere a încrederii de trei procente şi ajungând la un procent de 14% în 2016.

Terorismul este perceput ca o problemă în România de 3% din populaţie în scădere cu 3 procente faţă de valorile înregistrate în toamna anului trecut, mult sub valorile medii înregistrate la nivel european (16-18%) şi în marja celor de la nivel regional (Bulgaria 3% şi Ungaria 4%).

Sondajul pentru Eurobarometrul primăvara 2016 a fost realizat în perioada 21-31 mai 2016.

”Unele autorități ale statului au dus o campanie de a identifica justiția cu activitatea DNA”

„Scăderea dramatică, cu 13 %, a încrederii românilor în justiţie este rezultatul campaniei făcute de o parte a presei şi de unele autorităţi ale statului de a identifica justiţia cu activitatea DNA, ignorând în acelaşi timp problemele reale ale justiţiei. Consecinţa a fost aceea că orice neîncredere în activitatea DNA s-a reflectat în sondaj (Barometrul Comisiei Europene -n. r.) ca o neîncredere în justiţie. Cea mai neinspirată alegere acum ar fi ca CSM şi Ministerul Justiţiei să îşi decline orice răspundere pentru acest picaj şi să arunce responsabilitatea în altă parte. E nevoie de o analiză critică a tuturor instituţiilor judiciare pentru a identifica neregulile şi a face o resetare a sistemului, pentru a reconstrui încrederea pe care justiţia a pierdut-o în faţa românilor”, a precizat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.

Preşedintele UNJR consideră că s-a creat o discrepanţă între aşa-zisa „justiţie televizată” şi cea reală, din sălile de judecată, unde peste trei milioane de cazuri sunt judecate anual, iar cetăţenii se lovesc de problemele din sistemul judiciar, despre care însă nu se vorbeşte.

Dana Gîrbovan: Nu știm cum și când justiția a devenit  «câmp tactic» pentru SRI”

„Prin aceste susţinute campanii de influenţare a percepţiei publice, adevăratele probleme din sistemul de justiţie au rămas ascunse şi nerezolvate, în timp ce simple acte procedurale din faza de cercetare penală au fost prezentate ca mari succese ale justiţiei în lupta împotriva corupţiei.(…) Peste realitatea din instanţe se adaugă incapacitatea instituţiilor de a răspunde credibil unor probleme serioase, precum interferenţa nesănătoasă a serviciilor de informaţii în justiţie. Nici până azi, de exemplu, nu ştim cum şi când justiţia a devenit «câmp tactic» pentru SRI. De asemenea, exemplul Hexi Pharma este emblematic pentru modul în care instituţiile nu oferă răspunsuri concrete în cazuri ce afectează direct cetăţenii. Au fost apoi atacurile virulente nu doar ale unei părţi din presă, ci şi ale SRI şi ale şefei DNA la adresa Curţii Constituţionale, când s-a decis asupra constituţionalităţii abuzului în serviciu şi a implicării SRI în interceptări”, a mai spus Dana Gîrbovan, potrivit MEDIAFAX.
Judecătoarea este de părere că ministrul Justiţiei, Raluca Prună, ar fi putut rezolva problema prin crearea unei agenţii de interceptări sub control civil, nu prin ordonanţa de urgenţă prin care SRI a fost făcut organ de cercetare penală.

Raluca Prună acuzată că a făcut numiri netransparente la Parchete

„Ar mai fi apoi afirmaţia ministrului Justiţiei Raluca Prună, care a declarat că «drepturile omului sunt un lux», afirmaţie care a rezonat negativ cu orice român care a înţeles ce înseamnă stat de drept. Tot ministrul Raluca Prună a trecut peste recomandările MCV, făcând numiri la DNA şi alte parchete fără a urma o procedură transparentă, ceea ce a adâncit neîncrederea şi a sporit suspiciunile”, a adăugat preşedintele UNJR.