Judecătoarea Dana Gîrbovan a opinat în baza declarațiilor făcute de cancelarul german, Angela Merkel despre sistemul de justiție din România și nivelul de coruție existent.
Mai jos este redată postarea integrală a Danei Gîrbovan luată de pe pagina sa de socializare:
Am fost „provocata” de un coleg avocat, Viorel Papu Piorel Vapu, sa comentez declaratiile facute de Angela Merkel vis a vis de sistemul de justitie din Romania si lupta anticoruptie. O fac cu placere, in conditiile in care declaratia si reactiile ce i-au succedat au fost extrem de interesante.
O prima remarca este aceea ca presa s-a focusat, din nou, doar pe declaratiile ce privesc continuarea luptei impotriva coruptiei, ignorand si neexplicand contextul in care au fost spuse.
Am ascultat intreaga conferinta de presa, iar declaratiile vizand lupta impotriva coruptiei au fost precedate de declaratii privind intarirea statului de drept si imbunatatirea sistemului de justitie.
„Am discutat despre statul de drept, despre sistemul de justitie. Am vazut ca exista progrese in domeniul combaterii coruptiei. Stim ca guvernul Dacian Ciolos urmareste cu prioritate acest subiect, ca vrea sa obtina bunastarea populatiei din Romania” a spus Merkel in deschiderea conferintei, stabilind in acest mod cadrul discutiilor.
Ordinea mentionata de Merkel este pe cat de fireasca pe atat de importanta: stat de drept > sistem de justitie > lupta anticoruptie.
Este nu doar artificial, ci si periculos, sa izolezi anticoruptia sau sa o identifici cu justitia si statul de drept.
O justitie functionala si o lupta anticoruptie eficienta nu se poate duce decat atunci cand ai un stat de drept puternic. Acesta iti asigura o justitie independenta si eficienta, in cadrul careia, alaturi de alte infractiuni, este combatuta si coruptia.
Stat de drept, insa, implica si egalitate in fata legii, transparenta, legislatie accesibila, previzibila si stabila, responsabilitate institutionala etc.
Insist in sublinierea acestor nuante, pentru ca in spatiul public romanesc diversi formatori de opinie si analisti echivaleaza tot mai des justitia cu anticoruptia, iar cerinta respectarii stricte a regulilor si drepturilor omului este inlocuita cu teoria „pagubelor colaterale”.
Realitatea este ca infractiunile de coruptie, la fel ca toate infractiunile, trebuie anchetate dupa regulile specifice dreptului penal si de procedura penala. Asta pe de-o parte.
Pe de alta parte, problemele sistemului de justitie sunt mult mai multe si mult mai complexe decat cele specifice luptei anticoruptie. Aceste probleme complexe afecteaza activitatea intregului sistem de justitie, inclusiv lupta anticoruptie.
Reamintesc aici, in trecere doar, deficiente la nivel de resurse umane, sistem informatic invechit, probleme legate de transparenta, lipsa unei evaluari eficiente a magistratilor, legislatie impredictibila etc.
Imbunatatirea actului de justitie necesita garantarea independentie magistratilor de orice influente din afara, fie ca ar veni de la servicii secrete, politicieni sau oameni de afaceri, atat la nivel personal, cat si la nivel de sistem.
Ca atare, cine vrea sa emita analize si opinii credibile despre anticoruptie si justitie trebuie in primul rand sa priveasca lucrurile detasat si in perspectiva.
Tot privind in anasamblu, vedem ca oricate eforturi ar depune justitia si oricat de importante ar fi rezultatele, nu este suficient pentru combaterea coruptiei.
Coruptia nu poate fi combatuta doar de justitie, prin mijloace punitive ce actioneaza cand raul e de multe ori deja facut.
Combaterea coruptiei implica un efort interinstitutional real si metode conjugate pentru a-i elimina cauzele. Astfel, e nevoie de transpareta, de legi clare, de reducerea birocratiei, de educatie.
Cadrul discutiilor setat de Merkel este reteta care a creat democratiile puternice si a adus prosperitate propriilor cetateni. In acelasi cadru ar trebui sa se poarte discutiile si la noi daca ne dorim prosperitate.
