De ce a dispărut Vasile Ciprian Cherteş din Consiliul Local Gherla

Cherteş Vasile Ciprian, fost consilier local PDL al Municipiul Gherla, a fost condamnat de magistraţi ai Judecătoriei Gherla pentru delapidare. Acesta a strecurat în buzunar banii achitaţi Administraţiei Domeniului Public Gherla, unde era contabil-şef, de o asociaţie de locatari din municipiul Gherla, riscându-şi poziţia şi reputaţia pentru câţiva firfirei.

În cursul anilor 2008-2012, Cherteş Vasile Ciprian era contabil-şef la SC ADP Gherla. Potrivit fişei postului, acesta trebuia să ”asigure, organizeze şi gestioneze în mod eficient întregul patrimoniu al societăţii, să consemneze în documente justificative, corect şi la timp, în scris, în momentul efectuării, orice operaţiune care afectează patrimoniul societăţii, pe care să o înregistreze cronologic şi sistematic în evidenţa contabilă supraveghind circuitul documentelor în cadrul societăţii, să respecte disciplina de casă, regulamentul operaţional de casă şi celelalte dispoziţii privind operaţiunile cu numerar şi să îndeplinească orice alte sarcini prevăzute de legea contabilităţii nr. 82/1991”.

În luna noiembrie a anului 2013, a exercitat şi funcţia de casier, înlocuind contabila ADP, aflată în concediu de odihnă, ceea ce înseamnă că era gestionar de fapt al unităţii. Pe de 25.11.2011, administratorul Asociaţiei de Proprietari nr. 3 Gherla a achitat către ADP Gherla suma de 2120,15 lei. Suma a fost încasată de Cherteş, iar administratorului i-a fost înmânată o chitanţă fiscală, completată personal de inculpat, cel care îndeplinea, în acel moment, funcţia de casier al ADP. Cherteş nu a mai depus însă exemplarul roşu al chitanţei la registrul de casă. De asemenea, exemplarul verde al chitanţei nu a fost păstrat la cotorul chitanţierului, arată rechizitoriul. Încasarea sumei nu a fost consemnată nici în registrul electronic de casă.

Contradicţii în declaraţii

Deşi Cherteş nu a recunoscut, suma de bani nu a fost depusă în casieria unităţii, banii Asociaţiei de proprietari nr. 3 din Gherla ajungând în buzunarul său. Declaraţiile  sale privind suma de bani dispărută au fost contradictorii.

”Inculpatul nu a recunoscut această împrejurare, însă celelalte probe administrate indică nesinceritate acestuia. O dovadă evidentă a nesincerităţii inculpatului este relevată de declaraţiile sale contradictorii ale acestuia, referitoare la această chestiune. Astfel, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a arătat că nu poate preciza ce destinaţie i-a dat sumei de 2120,5 lei. Cu toate acestea, în faţa instanţei inculpatul a arătat că suma a fost introdusă în casieria unităţii. În plus de aceasta, prin concluziile scrise inculpatul recunoaşte că s-a produs o pagubă părţii civile, afirmaţie care iarăşi vine în contradicţie cu susţinerile anterioare, conform cărora suma a fost depusă în casierie, situaţie în care în mod evident, prejudiciul ar fi fost inexistent. În  cele din urmă, instanţa reţine că martora R.E. a arătat că suma de 2120,5 lei nu a intrat în casieria unităţii, aceasta din urmă fiind prejudiciată cu această sumă. Este adevărat că martora arată că s-au mai produs erori în instituţie. Totuşi, tot domnia sa arată că niciodată nu s-au înregistrat lipsuri în casierie”, se arată în sentinţa penală.

Banul, ochiul dracului

În argumentarea sentinţei, instanţa arată că, atâta timp cât s-a dovedit împrejurarea că suma de 2120,5 lei nu a fost introdusă în casierie, singura posibilitate care există este aceea că a fost însuşită de inculpat. ”Este imposibil de imaginat cum o sumă de bani atât de mare să fi fost însuşită din culpă de către inculpat. În afară de imposibilitatea faptică de însuşire a banilor din culpă, intenţia ca formă de vinovăţie rezultă din modul de comitere a faptei, respectiv din manoperele de ascundere a încasării sumei de bani, prin neevidenţierea acesteia în contabilitate”, arată instanţa.

Pentru aceasta, a rupt exemplarul chitanţei de la cotorul chitanţierului, nu a depus exemplarul roşu al chitanţei la registrul de casă şi nu a consemnat încasarea sumei în registrul electronic de casă. Procedând în acest mod, era imposibil să fi fost descoperit în eventualitatea unui control. Singura persoană care putea aduce dovezi referitoare la comiterea infracţiunii era persoana care deţinea exemplarul albastru al chitanţei, şi care, în fapt, a dovedit că  acest lucru s-a şi întâmplat în speţă.

Condamnarea

Ca urmare, instanţa a considerat că fapta lui  Cherteş Vasile Ciprian, care la data de 25.11.2011, îndeplinind funcţia de contabil-şef al ADP Gherla, şi-a însuşit suma de 2120,15 lei, întruneşte conţinutul constitutiv al infracţiunii de delapidare prevăzute de art. 215¹, alin. 1, din Codul penal din 1969.

În acelaşi timp, Cherteş se face vinovat de omiterea înregistrării operaţiunii şi venitului în registrul de casă ţinut în format electronic, având drept consecinţă denaturarea veniturilor realizate de societate reflectate în bilanţul anual, ceea ce întruneşte conţinutul constitutiv al infracţiunii de fals intelectual.

De asemenea, ”în prezenta cauză, instanţa constată că sunt întrunite aceste condiţii, astfel că se impune condamnarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă”, îşi argumentează magistraţii Judecătoriei Gherla sentinţa.

Instanţa a apreciat că infracţiunea de delapidare săvârşită de inculpat are un grad redus de pericol social, imprimat în special de cuantumul prejudiciului. Infracţiunea de fals intelectual, strâns legată de infracţiunea de delapidare,comisă pentru a îngreuna descoperirea acesteia, are la rândul său un pericol social redus. De asemenea, instanţa a apreciat că nu este posibilă reţinerea unor circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, având în vedere atitudinea nesinceră a acestuia pe parcursul procesului penal şi a încercării acestuia de inducere în eroare a organelor judiciare, ceea ce a relevat că acesta nu regretă cu adevărat fapta comisă.

”Persoana inculpatului prezintă un pericol redus pentru ordinea publică. În afară de cele două infracţiuni care au făcut obiectul judecăţii, acesta nu are antecedente penale. Este cunoscut cu o conduită bună în societate, primind referinţe bune de la angajatorii săi. Chiar dacă nu a recunoscut comiterea infracţiunii, a manifestat diligenţe pentru acoperirea prejudiciului, ce a fost recuperat în parte (1300 lei)”, se arată în motivarea sentinţei.

Ca urmare, Cherteş Vasile Ciprian a fost condamnat de Judecătoria Gherla la o pedeapsă de 1 an şi două luni de închisoare cu suspendare condiţionată pentru comiterea infracţiunilor de delapidare şi fals intelectual. Cherteş a atacat Hotărârea Judecătoriei Gherla la Curtea de Apel Cluj, dar ulterior şi-a retras contestaţia.