Consiliul Judeţean Cluj informează opinia publică cu privire la motivele legale pentru care este necesară reorganizarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Cluj.
Potrivit instituției, RAADPP nu este un serviciu public ci o persoană juridică ce desfăşoară activităţi economice, înfiinţată de către Consiliul Judeţean Cluj şi care nu mai îndeplineşte niciuna dintre cele două condiţii prevăzute de art. 28, alin. 3 din Legea nr. 51/2006 care i-ar permite să mai presteze serviciul de administrare a domeniului public şi privat, respectiv nu are în derulare proiecte de investiţii cofinanţate din fonduri europene şi din împrumuturi rambursabile. Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile art. 47, alin. 4, lit. i) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 “(4) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte: i) nerespectarea de către unităţile administrativ-teritoriale a prevederilor art. 50 alin. (4) referitoare la reorganizarea serviciilor de utilităţi publice în conformitate cu modalităţile de gestiune prevăzute la art. 22, respectiv la reorganizarea regiilor autonome furnizoare/prestatoare în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4), art. 28 alin. (2) şi art. 29 alin. (4)”.
”În conformitate cu prevederile art. 107 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, administrarea domeniului public şi privat de către RAADPP cade sub incidenţa regulilor privind ajutorul de stat. Articolul indicat prevede faptul că, pentru ca o măsură de sprijin să fie considerată ajutor de stat, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii: să reprezinte un avantaj economic acordat din surse de stat în beneficiul unei întreprinderi/unui număr limitat de întreprinderi, iar avantajul să distorsioneze sau să ameninţe să distorsioneze concurenţa sau comerţul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Avantajul economic poate îmbrăca diferite forme, inclusiv acordarea posibilităţii ca o întreprindere să furnizeze un serviciu pe care altfel nu l-ar fi furnizat sau faptul că statul nu facturează la preţul pieţei anumite servicii (renunţare la resurse de stat.) Prin urmare, acordarea fără o procedură de achiziţie publică a unor contracte de lucrări sau de servicii, a unor drepturi pentru ocuparea sau utilizarea domeniului public, sau acordarea unor drepturi exclusive care au o valoare economică presupune o renunţare la resurse de stat şi poate crea un avantaj pentru beneficiari. De asemenea, în conformitate cu prevederile Capitolului 2 din Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensaţiei acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general, publicată în Jurnalul Oficial al UE, nr. C8/2012, decizia unei autorităţi de a nu permite terţilor să furnizeze un anumit serviciu (deoarece doreşte să furnizeze serviciul prin mijloace proprii), nu exclude existenţa unei activităţi economice, atunci când alţi operatori sunt dispuşi şi capabili să furnizeze serviciul în cauză pe piaţa avută în vedere.
Din recomandările publicate în raportul Consiliului Concurenţei din anul 2013 cu privire la Investigaţia sectorială pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri și autostrăzi, rezultă că: finanţarea acordată CNADNR trebuie să vizeze doar activităţile de interes public naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor prestate de către aceasta; în ceea ce priveşte finanţările publice pentru activităţile comerciale şi industriale (lucrări şi servicii privind întreţinerea curentă şi periodică a drumurilor publice, lucrări aferente reparaţiilor curente şi capitale la drumurile publice, etc.), având în vedere faptul că există concurenţă pe piaţă, acestea să fie încredinţate în condiţii transparente şi competitive, cu respectarea OUG nr.34/2006 privind achiziţiile publice, iar autorităţile publice locale ce deţin participaţii la capitalul social al unor întreprinderi active pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri trebuie să evite finanţarea de la buget a activităţilor comerciale ale acestora şi să acorde o atenţie specială modalităţii în care acestor întreprinderi le sunt încredinţate contractele de construcţie/întreţineri de drumuri, din perspectiva respectării regulilor de concurenţă şi ajutor de stat. De asemenea, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice i s-a recomandat să analizeze, în cazul autorităţilor locale ce deţin participaţii la capitalul social al unor întreprinderi modalitatea în care acestor întreprinderi le sunt încredinţate contracte publice, din perspectiva respectării regulilor de concurenţă şi ajutor de stat și posibila încadrare a acestor întreprinderi în condiţiile prevăzute de Regulamentul Consiliului Concurenţei din 21 mai 2004 privind transparenţa relaţiilor financiare dintre autorităţile publice şi întreprinderile publice, precum şi transparenţa financiară în cadrul anumitor întreprinderi, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, aprobat prin decizie de Comisia Europeană, la data de 23 iunie 2015, rezultă faptul că numai Consiliul Județean Cluj poate depune proiecte de modernizare / reabilitare a drumurilor judeţene:
pag. 133: Axa prioritară 6 Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanță regională
pag. 135: Prioritatea de Investiţii 6.1 Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
pag. 137: Acţiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții: modernizarea si reabilitarea (pentru îmbunătățirea parametrilor relevanţi – creşterea vitezei, siguranţei rutiere, portanţei etc.) reţelei de drumuri judeţene care asigură conectivitatea, directă (drumuri judeţene sau trasee compuse din mai multe drumuri judeţene legate direct) sau indirectă (drumuri judeţene/trasee legate de reţea prin intermediul unui drum naţional modernizat) cu reţeaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum judeţean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres. Principalii beneficiarii în cadrul acestei priorităţi de investiție vor fi unităţile administrativ teritoriale, în calitate de administrator al infrastructurii de transport rutier de interes judeţean. În funcţie de competenţele asupra obiectivului de investiţie se pot crea parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice locale (UAT judeţe şi UAT oraş/municipiu/comună).
Consiliul pentru Dezvoltare Regională – organism deliberativ care coordonează procesul de dezvoltare regională în cadrul Regiunii Nord-Vest și care are în componență președinții consiliilor județene ale celor 6 județe din regiune și câte un reprezentant al consiliilor locale municipale, orășenești și comunale, desemnați din fiecare judeţ, a aprobat Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2014-2020 şi proiectul strategic regional de transport „Transilvania Nord”, cu ocazia şedinţei din 20 aprilie 2015. Acest proiect strategic regional de transport asigură accesul la rețeaua TEN-T, respectiv finanțarea din POR, axa prioritară 6, prioritatea de investiții 6.1 prezentate mai sus. În Planul de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 aprobat, la pag. 220, sunt prezentați cei 104,530 km de drum finanțabili prin POR (DJ 108K = 3,040 km, DJ 764B = 22,600 km, DJ 172A = 6,400 km, DJ 109C = 7,660 km, DJ 161G = 15,160 km, DJ161 = 17,000 km, DJ109 = 32,670 km). Rezultă că, din fonduri europene, Consiliul Județean Cluj poate reabilita doar 104,530 km din întreaga reţea de drumuri judeţene de peste 900 de km.
Din aceste motive, este necesar să fie adoptate măsuri pentru ca serviciul public de administrare a domeniului public şi privat al Judeţului Cluj să respecte prevederile legale. Acestea sunt motivele dezvoltate și în cadrul Referatului nr. 12586/2015 de aprobare al proiectului de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea serviciului public comunitar de administrare a domeniului public şi privat al Judeţului Cluj, prezentat în avans, spre studiere, tuturor consilierilor județeni”, comunica reprezentanții instituției.
„Consider că, în interesul cetăţenilor Clujului, este necesar ca prevederile legii să nu fie înfrânte de o aşa-zisă voinţă politică. Tocmai de aceea am încredere şi sunt convins că toţi consilierii judeţeni, indiferent de culoarea lor politică, alături de care am colaborat transparent şi foarte constructiv, vor respecta legea şi vor înţelege că bunul public şi interesul judeţului este mai presus ca orice”, a declarat Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Mihai Seplecan.
