De pe urma Centurii de Diamant a Clujului, italienii de la Pizzarotti câștigă procese de peste 10 milioane de lei

Italienii de la compania de drumuri PIZZAROTTI au câștigat definitiv un proces cu DRDP Cluj în care miza este de aproape jumătate de milion de lei. Litigiul dintre regionala clujeană de drumuri și poduri din subordinea CNAIR este mai vechi, cei de la DRDP Cluj făcând și o plângere penală împotriva companiei italiene acuzând-o de un prejudiciu de 10 milioane de lei!

Luna trecută, Curtea de Apel Cluj a dat sentința într-un proces care se judecă între DRDP Cluj și compania italiană PIZZAROTTI. Sentința, cu titlu definitiv, oferă despăgubiri de aproape jumătate de milion de lei companiei italiene.

”Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul IMPRESA PIZZAROTTI & C. S.P.A – în calitate de lider al asocierii Joint Venture Pizzarotti – Tirena Scavi în contradictoriu cu pârâtul C.N.A.I.R S.A. – D.R.D.P. Cluj. Obligă pârâtul la plata sumei de 423.144,01 lei (TVA inclus) reprezentând debit neachitat şi 36.930,38 lei penalităţi de întârziere aferente debitului principal, către reclamant. Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul C.N.A.I.R S.A. – D.R.D.P.C. în contradictoriu cu reclamantul I.P.& C. S.P.A. – în calitate de lider al asocierii Joint Venture Pizzarotti – Tirena Scavi, ca fiind neîntemeiată. Ia act că reclamantul urmează a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată”, arată decizia Tribunalului Cluj menținută de instanța superioară cu titlu definitiv.

Pe lângă acest dosar, la Tribunalul București s-a mai judecat un litigiu între DRDP Cluj și compania italiană, în cadrul căruia reprezentanții direcției clujene de drumuri și poduri reclamau o serie de plăți, în valoare de 10 milioane de lei, făcute către Pizzarotti.

Însă, și în acest dosar judecătorii au dat un verdict în favoarea firmei italiene.

Inițial, Tribunalul București a respins pretențiile celor de la DRDP Cluj, iar Curtea de Apel bucurești a menținut verdictul cu titlu definitiv.

”Admite excepția prescripției dreptului la acțiune și respinge acțiunea conexă în pretenții formulată de către C.N.A.I.R. – D.R.D.P. Cluj privind restituirea sumelor de 9.927.285,82 lei reprezentând lucrări de tăieri copaci, scoatere cioate și curățiri tufișuri, 749.405 lei reprezentând contravaloarea Nod Rutier Vâlcele, lucrări certificate până în ianuarie 2008, 105.944 lei reprezentând contravaloarea unor lucrări certificate până în ianuarie 2008, care s-au decontat fără a fi contractate iniţial şi 440.782,97 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor din Lista 1.4.2.4 – Viaduct KM 7+809 (Lista I.4.2.4.) certificate până în ianuarie 2008, ca fiind prescrisă”, arată o parte din soluția Tribunalului București.

Plângere penală fără efect

Anul trecut, DRDP Cluj, prin CNAIR, a făcut o plângere penală pentru înșelăciune, fals în înscrisuri și uz de fals împotriva firmelor Search Corporation, Primacons Group, în calitate de consultant al proiectului centurii Vâlcele – Apahida, și al antreprenorului proiectului, asocierea Impresa Pizzarotti și Tirena Scavi

Potrivit plângerii, asocierea Impresa Pizzarotti și Tirrena Scavi a decontat situații de lucrări, prin prezentarea unor înscrisuri false, lucrări pe care nu le-a executat producând un prejudiciu bugetului de stat. De asemenea, în plângerea penală mai este vizată și asocierea Search Corporation și Primacons Group, în calitate de consultant al lucrării, care a certificat situațiile de lucrări prezentate de constructor.

Într-o anexă a contractului pentru construirea Centurii Vâlcele – Apahida, la categoria lucrări ”Terasamente” erau specificate activitățile de curățare a tufișurilor și arbuștilor, doborârea copacilor cu diametru între 10 și 40 cm și scoaterea rădăcinilor. ”Activitățile au fost clarificate printr-o adresă a Direcției Silvice – Ocolul Silvic Cluj. Activitățile de exploatare forestieră și defrișare au început în luna martie 2007, conform certificărilor făcute de consultant, și s-au încheiat în luna noiembrie 2007. Chiar dacă depășeau cu mult cantitățile prevăzute în contract, ele au fost susținute ca fiind reale. Conform art 14.7 din contract, ”achizitorul, prin consultant, are obligația în vederea decontării, să controleze pe parcursul execuției, cantitatea și calitatea lucrărilor executate și să constate conformitatea lor cu specificațiile cuprinse în anexele din contract”, se arată în plângere.

Ocolul cu defrișările, privații cu banii

Astfel, CNAIR și DRDP Cluj au reținut sumele respective, însă constructorul a contestat această măsură. În 2011, Impresa Pizzarotti și Tirrena Scavi dă în judecată DRDP Cluj, are de câștig de cauză și recuperează banii.

”Conform celor comunicate de Ocolul Silvic Cluj,până în noiembrie 2007 s-au defrișat 9,2 ha, plus suprafața neacoperită cu arbori nevalorificabili de 14,6 ha, în total 23,8 ha, iar în anul 2009 s-au defrișat 7,6 ha după tăierea arborilor de către Ocolul Silvic Cluj. În urma acestor precizări, care până la acea dată (data procesului deschis de antreprenor, n.red.), DRDP Cluj constată că antreprenorul a prezentat documente false, solicită o nouă valorificare a decontării lucrărilor aferente. (…) Antreprenorul a solicitat la plată nejustificat, începând cu luna martie 2007 și până în noiembrie 2007 și din iulie 2009 – octombrie 2009, cantități de lucrări de tăieri de copaci, scoatere cioate și curățire tufișuri, certificate nejustificat de consultanța Searc Corporation fiind achitate de către DRDP Cluj”, se arată în plângere.

Mai mult, antreprenorul nu putea să execute tăieri de copaci întrucât nu deținea autorizația de exploatare a masei lemnoase, așa cum prevede legislația în vigoare. Exploatarea forestieră pe suprafața de 31.4 ha a fost executată de Ocolul silvic Cluj atât în regie proprie cât și pe bază de contract cu diferiți agenți economic atestați. ”În fapt, Pizzarotti – Tirena Scavi a tăiat doar 493 de arbori, pentru exploatarea cărora a fost sancționat de Ocolul Silvic Cluj, întocmindu-se proces verbal de infracțiune pentru că nu exista autorizație de exploatare care i-ar fi dat acest drept.

Cu alte cuvinte, cei incriminați în plângerea penală au declarat că au făcut lucrările de defrișare pe care, de fapt, le-ar fi făcut Ocolul Silvic Cluj.

Procurorul de caz și instanțele din Cluj nu au dat curs plângerii penale făcute de DRDP Cluj

”În baza art. 340 din C.p.p., Constată ca fiind tardivă completarea la plângere înregistrată la data de 17.10.2018 de către petenta C.N.A.I.R S.A., prin D.R.D.P. Cluj. În temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C.p.p., respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de către petenta C.N.A.I.R S.A., prin D.R.D.P. Cluj, împotriva ordonanţei din data de 03.09.2018, emisă în dosarul nr. 100/II/2/2018 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. În temeiul art. 275 alin. (2) şi (5) din C.p.p., obligă petenta la plata sumei de 100 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu”, arată soluția pe scurt a Judecătoriei Cluj Napoca.

Centura de diamant

Centura Vâlcele Apahida (24 de kilometri) a costat circa 200 de milioane de euro.  În mare parte, Emil Boc a trasat această centură pe un studiu de fezabilitate comandat de Miron Mitrea pe vremea când acesta era ministrul Transporturilor şi PSD-iştii, care conduceau Clujul, îi cereau lui Mitrea să dea bani pentru acest proiect. Traseul Vâlcele-Apahida are o lungime de 23,612 km, studiul de fezabilitate a fost făcut în 2004, adică în faza incipientă a proiectării drumului, iar în 2006 studiul de fezabilitate a fost actualizat şi avizat de CNADNR.  În pofida faptului că drumul trece prin pădure, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj a considerat că nu este necesară o evaluare a impactului asupra mediului pe care îl va avea defrişarea unei suprafeţe de peste 38,5 de hectare de pădure. Pe de altă parte, o serie de specialişti în Stiinţa Mediului care au dorit să îşi păstreze anonimatul, susţin că au atenţionat că se vor produce alunecări de teren pentru că solul de pe o porţiune din centură este alcătuit din nisipuri, gresii şi conglomerate, straturi care sunt supuse pericolului erozional.

Pe lângă proiectanţii de la DP Consult, la această centură au  mai lucrat, în calitate de consultanţi,  şi firmele  Search Corporation şi Primacons Group. În total, valoarea acestor două servicii a costat la momentul licitaţiei proiectului 60 de milioane de lei vechi (ROL).