Decebal şi Traian, lasati în ignoranta

Chiar dacă au stat 12 ani în sala de consiliu a primăriei clujene, 55 de ani în faţa muzeului local din Turda şi 14 ani la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, nimeni nu a cunoscut până acum adevărata valoare a statuilor din bronz semnate Ettore Ferrari.

Din TIR în muzeu

Povestea începe cu profesorul clujean, conf. dr Ştefan Damian, care a tradus nişte corespondenţe cu "iz istoric" din Arhivele Statului. Documentele făceau referire la două busturi de bronz care îi reprezintă pe Traian şi pe Decebal. Acestea s-au dovedit a fi creaţiile celebrului sculptor italian, Ettore Ferrari, care le-a realizat la cererea primarului Clujului interbelic, Theodor Mihaly. Coincidenţa face că cele două creaţii ce aparţin comunităţii locale să fie găsite în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, fără ca măcar cineva să fie conştient de valoarea acestora. Tot ce se putea spune până la momentul respectiv despre aceste două statui a fost că ele au fost aduse cu un TIR de la Turda de fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar.

Scrisorile

În august 1928, celebrul sculptor italian a eliberat următoarea chitanţă de descărcare: "Eu, susemnatul, declar că am primit de la Distinsul Domn T. Mihaly, primar al Clujului, prin intermediul foarte ilustrului Domn Barbu Constantinescu, însărcinat cu Afaceri al României, suma de lire italiene 6.000 (sase mii) drept plata completă a sumei stabilite pentru executarea în bronz, de către mine, a unui bust al lui Traian, al unui al lui Decebal, al unui medalion reprezentând Vulturul Român şi al altuia reprezentându-l pe Traian, destinate a fi afişate pe piedestalul statuii "Lupa Capitolina" din Cluj. Sus-amintitele bronzuri vor fi expediate de mine, fără întarziere, sus-amintitului Primar". Pachetul de scrisori traduse a arătat că documentele au fost realizate de Ettore Ferrari (1845-1929). "Sunt foarte bine conservate si merită să fie apreciate la adevărata lor valoare", spune Ştefan Damian, autorul traducerilor.

O istorie zbuciumată

Busturile au decorat sala de consiliu a primăriei clujene în perioada 1928-1940. În 1940 au fost duse la Turda, fiind amplasate în spaţiul public, în faţa muzeului local. Pe atunci nimeni nu ştia cui aparţin statuile şi cine a fost autorul acestora. În 1995, un grup de indivizi neidentificaţi au încercat să demonteze busturile de pe socluri, cu intenţia probabilă de comercializare a bronzului din care acestea sunt realizate. La sesizarea salariaţilor muzeului din Turda, autorităţile locale s-au adresat Primăriei Cluj-Napoca, proprietara de drept a operelor, care le-a depozitat la Muzeul de Istorie a Transilvaniei. La data respectivă nu se mai cunoştea aproape nimic despre aceste busturi şi despre autorul acestora. Identificarea corectă a busturilor şi autorului lor a fost realizată abia în ianuarie 2009, datorită colaborarii cu prof. Ştefan Damian, de la Facultatea de Litere a Universităţii Babes-Bolyai. Din păcate, nici măcar în momentul de faţă adevărata valoare a busturilor nu este cunoscută nici măcar de autorităţile locale. Actualul primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, fostul edil, Gheorghe Funar sau viceprimarul Laszlo Attila nu ne-au putut da detalii despre aceste creaţii, motivând că nu le este cunoscut subiectul.

Ettore Ferrari (1845-1929)

Ettore Ferrari este autorul unuia dintre cele mai celebre monumente ale Italiei risorgimentale: statuia lui Giordano Bruno din Campo dei Fiori (1887). În acelaşi an, Ettore Ferrari a realizat una dintre cele mai frumoase monumente publice din România: statuia lui Ovidiu din Constanţa. Marele Maestru al Marelui Orient al Italiei 1904-1917. Suveran Mare Comandor al Ritului Scoţian din Italia, 1918-1929 şi apărător al valorilor democratice, Ettore Ferrari a fost unul dintre cei mai consecvenţi adversari ai fascismului mussolinian. După aprobarea legii din noiembrie 1925 împotriva societăţilor secrete, prin care Mussolini a interzis, de fapt, activitatea Masoneriei, Ettore Ferrari nu şi-a abandonat convingerile. Atelierul său a fost devastat în repetate rânduri de către fascişti, iar sculptorul a fost pus sub observaţia poliţiei. În mai 1929 a fost pus sub acuzare, pentru vina de a fi încercat să reorganizeze Francmasoneria. În aceeaşi lună, Ettore Ferrari a transmis deplinele sale puteri lui Giuseppe Lenti, Locotenent Mare Comandor şi luptător antifascist de anvergură, care emigrase în Franţa. A încetat din viaţă la Roma, la 19 august 1929. Comanda adresată lui Ettore Ferrari de Primăria Clujului, în 1927, a venit într-una dintre cele mai grele perioade ale activităţii sculptorului, putând fi considerată o probă a solidarităţii responsabililor politici de atunci cu un mare artist şi un mare luptător pentru apărarea libertăţilor democratice.   

Adina Fartuşnic