Secretarul Comisiei Juridice al Camerei Deputaților din legislatura trecută, Ninel Peia, actualmente președinte al Partidului Neamul Românesc, a făcut joi, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, un denunț penal pe numele celor șapte judecători și procurori care lipsesc de la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii.

DENUNȚ

penal, în condițiile prevăzute de art. 290 ncpp împotriva numiților:

1) BĂLAN Mihai Andrei, Judecător

2) CHIS Andrea Annamaria, Judecător

3) MATEESCU Mihai Bogdan, Judecător

4) DEAC Florin, Procuror

5) BAN Cristian, Procuror

6) SOLOMON Nicolae Andrei, Procuror

7) TOADER Tatiana, Procuror,

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzut de art. 279, alin. 1 ncp în condițiile circumstanței agravante prevazută de art. 77, alin. 1, litera a, ncp (săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună).

În fapt, susnumiții, judecători și procurori, sunt membrii aleși, cu activitate permanentă ai Consiliului Superior al Magistraturii care, după validarea acestora, au drepturile și obligațiile de serviciu prevăzute în legea specială (Legea 317/2004 actualizată)

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii își desfășoară activitatea în cadrul colegial conform dispozițiilor legii, atât în Plen cât și în cadrul secțiilor (pentru judecători sau procurori).

Printre altele, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (componența celor două secții, membrii de drept și reprezentanții societății civile) se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membrii (art. 27 alin. 2, din Legea 317/2004)

Potrivit art. 29 alin. 5 din Legea 317/2004 actualizată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (în expunerea prevăzută de art. 27 alin. 2) adoptă valabil, cu votul majorității celor prezenți (minim 15 membrii) hotărâri privind cariera magistraților.

În acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost valabil convocat în zilele de 20, 24 iunie 2019 și 01, 03 iulie 2019 pentru validarea rezultatului concursului pentru numirea procurorului șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, concurs care a avut loc în perioada 15.05-18.06 2019 și pentru numirea candidatului admis (cu media peste 9,90) respectiv a doamnei procuror Florea Adina în funcția de procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Prin neîndeplinirea expresă (explicită și nejustificată) a atribuțiilor de serviciu prevăzute de legea specială (Legea 317/2004 actualizată), atribuții detaliate și nuanțate, potrivit celor expuse (competenței), magistrații menționați mai sus au premeditat și au urmărit atât blocarea numirii în funcție a procurorului șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cel mai bine plasat (confom mediei de concurs) cât și împiedicarea bunului mers al instituției cu consecințe grave și adesea imprevizibile.

De altfel magistrații împotriva cărora se îndreaptă prezentul denunț, au avut dese luări de poziție (publice sau nepublice), a căror finalitate nu a fost nici măcar disimulată obstrucționarea funcționării unei secții foarte importante a Parchetului General, secție prezentă în lege și care are ca scop realizarea efectivă a independenței judecătorilor și a imparțialității procurorilor, prin îndepărtarea amenințărilor cu dosare penale la adresa magistraților care nu confirmă (nu susțin) anumite fapte, rechizitorii, etc. sau nu au o poziție obedientă față de înțelegerile cu serviciile secrete (protocoalele secrete sunt un exemplu grăitor). Influența, presiunea pe care o exercită cei ascunși după cuvântul secret trebuie identificată, izolată și mijloacele lor limitate cât mai drastic. Ca să nu ne limiteze ei libertățile noastre. Este esențial dacă vrem să ne păstrăm tradițiile, să supraviețuim valului de nivelare comportamentală impus de globaliștii progresiști și nu numai.

Poziția de frondă a magistraților, judecători și procurori, care refuză îndeplinirea dispozițiilor legale de a participa la ședințele Plenului Consiliului Superior al Magistraturii contrar voinței celor care i-au ales pentru acest organism, este suprapusă până la identitate cu cea a unor opinii politice promovate de unele formațiuni, ceea ce califică această atitudine ca una evident politică, prin nesocotirea dispozițiilor instituționale privind separația puterilor în stat și interzicerea impusă magistraților de a se manifesta politic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here