Statul la coadă și dosarul cu șină, două lucruri ce ne caracterizează ca popor, vor deveni o amintire, după ce deputatul PNL, Sabin Sărmaș, a propus o lege prin care cetățeanul nu mai este obligat să stea ore întregi prin instituții, alergând după formulare și adeverințe. Birocrația românească a primit „o lovitură” puternică, iar funcționarii publici vor fi aspru sancționați dacă nu vor „juca” după noua lege propusă.
Despre lege, cât și despre schimbarea „la față” a României prin digitalizare am discutat cu inițiatorul legii, deputatul PNL Sorin Sărmaș.
Gazeta de Cluj: Ce ne puteți spune despre traseul Legii Interoperabilităţii?
Sabin Sărmaș: Este un proiect la care mă gândesc de vreo doi ani de zile. Mi-am dat seama că în absența unei legi a interoperabilității, România nu scapă de birocrație și nu-și revoluționează procesele în raport cu cetățenii. A existat ideea la nivelul Autorității pentru Digitalizarea Romaniei (ADR), dar nu aveam forța Parlamentului să venim cu o astfel de lege. Încă din campania electorală, când am fost ales deputat, am spus că această lege va fi cel mai important proiect al meu. Sincer, sunt foarte bucuros că în prima jumătate a mandatului meu am reușit să o trec. Proiectul a fost adoptat de toate partidele și în plus am făcut la nivelul comisiei de Tehnologie a Informației și Comunicațiilor (TIC) un grup numit Law and Technology Lab, unde am adus universitățile, industria și societatea civilă la un loc. Am lucrat în parteneriat cu ei, am pus niște obiective, am început de la principii. De asemenea, am consultat toate instituțiile publice și iarăși am modificat legea, după care a venit procesul parlamentar. Aici am avut o mică surpriză: unele instituții în procesul parlamentar de adoptare au venit cu niște amendamente care schimbau sensul legii total. Cu toate acestea, Parlamentul a arătat că poată să fie suveran și că se pot face reforme. Legea este foarte bună și ține cont de părerea instituțiilor și a actorilor din mediul privat. Legea vine cu o serie de obligații care nu mai pot fi evitate pentru că am făcut ceva în plus: am introdus sancțiuni.
Gazeta de Cluj: Despre ce sancțiuni este vorba?
Sabin Sărmaș: Vorbim despre amenzi între 10.000 și 40.000 de lei și depind de abatarea săvârșită, dar cele mai importane pentru oameni sunt următoarele: în momentul în care vom avea Platforma de Interoperabilitate și un funcționar public va solicita o informație pe hârtie într-un dosar, în timp ce el va putea să o acceseze pe platformă, va fi sancționat.
În momentul în care o instituție nu dorește să se interconecteze cu platforma pentru a oferi date, șeful instituției va fi sancționat. Un alt exemplu: sunt multe companii care fac afaceri cu statul de mulți ani și oferă soluții pentru primării. Câteodată, primăriile vor să schimbe furnizorul sau să-și interconecteze aceste soluții, iar companiile le dau acces la date pe bani mulți. Și aceste companii vor fi sancționate.
Totodată, mai este o sancține destul de soft. Orice instituție care nu se inteconectează cu platforma nu va mai putea să mai primească un aviz din partea Comitetului Tehnico-Economic pentru un proiect mai mare de 500 de mii de euro.
Gazeta de Cluj: Estonia este cunoscută la nivel mondial cu o rată a digitalizării dintre stat și cetățean de 99%. Unde se află România în acest clasament?
Sabin Sărmaș: Fix la capătul opus, din păcate. Suntem pentru serviciile publice pe ultima poziție și la jumătatea sporului Greciei, care este penultima. Stăm foarte prost la formulare precompletate, acesta fiind un aspect care ține exact de interoperabilitate, adică au loc schimb de date între instituții. Cred că prin implementarea acestei legi, România va urca un loc sau două în clasament. Estonia este unul dintre pilonii digitalizării, având platforma X-Road. Au implementat-o și în Finlanda și au avut o tentativă și în Ucraina. Această platforrmă este cea mai celebră exact de interoperabilitate.
Gazeta de Cluj: Care sunt motivele pentru care digitalizarea instituțiilor publice a rămas în urmă, luând în considerare că suntem printre primele țări din Europa când vine vorba de internet?
Sabin Sărmaș: Când vine vorba de conectivitate, țara noastră a fost un stat inteligent, adică a lăsat foarte multe IMM-uri să lucreze, să facă infrastructură, după care am intrat într-o fază de consolidare cu companii mari care au preluat infrastructura.
La servicii publice, pe lângă faptul că nu am avut coerență și nu ne-am ținut de strategie, noi am început să digitalizăm sectorial, prin ministere, dar nu am făcut chestiuni elementare, ca identitate electronică fără de care cetățeanul nu poate să acceseze servicii electronice. Abordarea nu a fost corectă, nu s-a început cu lucrurile care erau importante. S-au făcut proiecte foarte mari, mamut, de 20-30 de milioane de euro, chiar și 70 de milioane de euro, dar marea majoritate sub 50 de milioane de euro, pe care s-au luptat câteva companii din România cu contestații interminabile, o luptă pe „viață și pe moarte”, lungind astfel perioade de implementare foarte mult și nu au dat rezultate pentru că s-au bazat pe integrări făcute prost de la furnizori mari. Ne putem uita la moldoveni care stau mult mai bine decât noi și care cu vreo 30 de milioane de euro și-au rezolvat tot ce era esențial pentru că și-au folosit companiile locale și pentru că au găsit soluții fix pe nevoile lor. Nu au dat 30 de milioane pe o soluție ci pe tot ce era esențial.
Gazeta de Cluj: Cum va sprijini această transformare de care vorbiți dumneavoastră speranțele României pentru tranziția verde?
Sabin Sărmaș: Implementarea legii va genera o creștere a PIB-ului cu 0,5% – 0,8% și economii de milioane de euro anual pentru bugetul de stat. O astfel de lege duce la dispariția a mii de tone de hârtie plimbate între instituții. Suntem în proces de evaluare a celor mai importante 10 servicii publice din România, să vedem cât de multă hârtie consumă, care este impactul asupra statului, angajaților și așa mai departe.
Gazeta de Cluj: Care este cel mai digitalizat oraș din România și de ce?
Sabin Sărmaș: Îmi este greu să spun asta, dar în mod cert Cluj-Napoca este între orașele care oferă servicii publice care țin de primărie și în mod electronic, deci încă o face destul de bine. Un sector care se descurcă cel mai bine este Sectorul 6, acolo cunosc situația. De altfel, între comune se evidențiază Ciugud și știu de asemenea că Oradea și Sinaia aveau performanțe foarte bune.
Evident că sunt puțin subiectiv privind Clujul, dar nu am făcut până acum o analiză, deși ne-am propus dar nu am găsit timpul necesar. Ce vreau să subliniez, totuși, este foarte importantă resursa locală, este dorință din partea comunităților de IT-iști de-a ajuta, dar trebuie și comunitățile locale să investească, să pună bani pe masă pentru că digitalizarea costă. Știm cu toții ce salarii sunt în IT, prin urmare sunt costuri de implementare și mai mult, este un proces continuu ce necesită investiții continue.
