În cadrul lucrărilor de modernizare a străzii Mihail Kogălniceanu a fost descoperită o fântână care arată că strada, care s-a numit Főiskola Utcza (strada Colegiului), avea un cu totul alt traseu.
Din șantierul arheologic al MNIT de pe actuala stradă Gaál Gábor, aflăm mai multe despre topografia din trecut a orașului. Mai demult, strada se numea Főiskola Utcza (strada Colegiului), pentru că, undeva, pe această stradă, era un colegiu iezuit. Strada se intersecta, ca azi, cu fosta uliță a Lupilor, actuala stradă Mihail Kogălniceanu.
Săpăturile arheologice au arătat faptul că strada nu era perpendiculară pe Ulița Lupilor, cum e în prezent, ci avea o direcție care dădea exact spre colțul Bisericii Reformate, așa cum puteți vedea în vechea hartă cadastrală din imaginea nr. 4.În imaginile 1 și 2, puteți vedea cum a ieșit la iveală un zid/gard identificat de-a lungul străzii Gaál Gábor. Acel gard despărțea practic strada de curtea fostei case parohiale, care este și astăzi în picioare, dar este în proces de reconversie.Fântâna descoperită, cea pe care o puteți vedea în fotografia 3, era, de fapt, în interiorul curții parohiale, nu în mijlocul drumului, cum apare azi. Fotografia prezintă un detaliu de la începutul golirii umpluturilor sale, acum este deja mult mai adâncă. Primele rezultate ale cercetărilor (încă nefinalizate) indică umplerea sa cândva înspre finalul secolului al XIX-lea, urmând să se stabilească exact perioada sa de construcție. Dimensiunile ei sunt deloc neglijabile, dar nu este neapărat ceva fenomenal sau unic.
Practic, tot centrul Clujului fusese înțesat de asemenea structuri, dar este important pentru noi să aflăm cum anume era atunci organizat orașul.Harta cadastrală a Clujului din 1917, pe care este redat zidul identificat de către echipa de arheologi (este vorba despre urmele unui gard databil, cel mai probabil, în secolul al XIX-lea, care delimita lotul vechii case parohiale a Bisericii Reformate de pe Kogălniceanu), confirmă descoperirile colegilor noștri. Deci, fosta stradă a Colegiului avea un traseu diferit de cea actuală până în primele decenii ale secolului XX, și anume, ea se dezvolta la vest/la stânga de acest zid.E important faptul că această fostă casă parohială e și cea mai veche clădire de pe strada Mihail Kogălniceanu și are mai multe faze de construcție, cea mai veche datând din secolul al XVII-lea.
În ultima fotografie, aveți un detaliu a intrării vechi, de secol XVIII.Zidul descoperit de colegi poate să aparțină de una dintre fazele de construcție a acestei case, dar încă nu s-a identificat de care anume. Urmează să vă ținem la curent. Pentru ”informații direct de la sursă” referitoare la istoria locului și a Transilvaniei, nu trebuie decât să stați pe aproape.
Coordonator șantier arheologic: dr. Csók ZsoltEchipa de arheologi: Oana Toda, László Keve, Florin Mărginean, arată reprezentanții MNIT.
