Acesta este unul dintre subiectele care a divizat efectiv practicienii dreptului în ultimii 4 ani de zile (cel puțin). Acum, după publicare celui mai recent MCV, una dintre opțiuni se pare că are câștig de cauză: renunțarea la SIIJ.
În ziarul Gazeta de Cluj am abordat acest subiect în ultimele săptămâni și am discutat cu mai mulți judecători și aocați din Cluj. Am observat cum inclusiv în capitala Transilvaniei opiniile sunt împărțite. Am discutat cu judecător Dana Gîrbovan, președinte a Curții de Apel Cluj și am văzut că dumneaei susține existența Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție. De asemenea am discutat cu judecător Cristi Danileț și am înțeles că dumnealui se opune cu vehemență acestei secții aducând multiple argumente. Tot așa stau lucrurile și în rândurile avocaților cu care am discutat. Practic fiecare grup format în jurul unei opinii poate aduce argumente pertinente în favoarea susținerii tezelor sale. Însă, se pare că zilele acestea se ajunge la un deznodământ.
Situația pe plan național.
Unul dintre principalele obiective ale actualului guvern a fost stabilit încă din decembrie 2020: reforma justiției. Or, această reforma a justiției implică, din punctul de vedere a coaliției de guvernare, desființarea SIJJ. Din această perspectivă există unanimitate în rândurile partidelor de guvernare. Din punctul de vedere al opoziției, social-democrații consideră că SIIJ, trebuie să rămână în continuare funcționabilă.
Situația pe plan internațional
Comisia Europeană monitorizează procesul de reformare a justiției din statele membre ale Uniunii Europene. România este monitorizată mai ales date fiind problemele din justiție din ultimii ani. Comisia Europeană a dat publicitășii Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. În acest raport Comisia Europeană a arătat că reformele din România în domeniul justiției au cunoscut o anumită încetinire în ultimii 4 ani. România nu a respectat recomandările primite de la Comisia Europeană din 2017 și 2018. Însă, sunt salutare angajamentele actualului guvern de ducere la începlinire a reformei din justiție și la respectarea angajamentelor europene.
Ce se schimbă acum
În acest raport MCV Comisia menționează Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 18 mai 2021. În opinia Comisiei acum există o direcție clară de urmat pentru reforma justiției. Interpretarea dată de Comisie acestei Hotărâri din 18 mai este una subiectivă. Ea se referă tot la propriile recomandări din cadrul MCV. Adică România trebuie să respecte dreptul Uniunii Europene. Însp dreptul Uniunii Europene nu interzice SIIJ. Mai mult decât atât, Hotărârea din 18 mai a Curții de Justiție a Uniunii Europene spune foarte clar că este de competența instanțelor naționale păstrarea sau renunțarea la SIIJ. Însă Comisia Europeană interpretează această Hotărâre și face următoarea recomandare la pagina numărul 24 din raportul MCV: desființarea SIIJ. Această menționare a desființării SIIJ are tot rol de recomandare sau de cerere imperativă? Din punct de vedere juridic ea are greutatea unei recomandări. Însă, viitoarea colaborare a României cu Comisia Europeană poate fi condiționată tocmai de respectarea sau nu a acestei recomandări. Cu alte cuvinte nu ni se impune, doar ni se recomandă, însă dacă nu facem ceea ce ni se recomandă, nu e bine.
Poziția Curții Constituționale a României
În același timp în care a fost dată Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, Curtea Constituțională a României a decis că modul de înființare al SIIJ este în conformitate cu Constituția. Cu alte cuvinte, prin Decizia CCR din 09 iunie 2021, SIIJ este constituțională iar practicienii dreptului din România trebuie să accepte existența acesteia.
Decizii contradictorii sau complementare?
Printr-o Decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2006 (mai exact 98/2006) raporturile MCV sunt considerate a fi obligatorii. Obiectivele care privesc lupta împotriva corupției și reforma justiției sunt obligatorii (paragraful 172, Decizia 98/2006). Pe de altă parte Curtea Constituțională a României a decis că acest caracter de obligativitate al MCV-ului a fost stabili deja de CJUE. Așadar, se constată cel puțin trei contradicții. Avem o contradicție între deciziile forurilor europene. Avem și o contradicție între deciziile forurilor europene și respectiv cele a CCR. Mai mult decât atât, există încă o contradicție între ceea ce a decis CCR până pe 9 iunie, când a considerat că recomandările din MCV sun obligatorii, însă pe 9 iunie a decis că SIIJ este constituțională. Dacă SIIJ este constituțională totuși rămâne contradicție între existența sa și raportul MCV.
Ce se va întâmpla acum după MCV?
Dacă MCV este cu adevărat obligatoriu atunci Parlamentul are obligația de a lua act de recomandarea de a desființa SIIJ. Însă desființarea acestei instituții nu este similară cu desființarea unui chioșc unde se vinde și se cumpăra marfă. SIIJ a realizat nenumărate acte, acte care au constituit materialul esențial pe care s-au bazat diferite dosare judecate de instanțele din România. Cum rămâne atunci cu toate aceste dosare? Se vor anula deciziile/hotărările instanțelor din acele dosare? Se vor perima cele existente? Dar inculpații/victimele, vor putea cere despăgubiri? Iată așadar o serie întreagă de întrebări la care legiuitorul și practicienii dreptului vor veni să răspundă.
Citește materialul complet în ediția printată a ziarului Gazeta de Cluj
Desfiintarea SIIJ o decide numai parlamentul Romaniei nu comisia europeana,iar liberalii lui Plavanul numai avioane au in cap.Huooooooooooooooooooooooooooooooo analfabeti liberali !!!