Deşi nu este încă profitabil centrul de dializă de la Dej rămâne deschis

Fresenius (Un centru de dializă are nevoie de minim 55 de pacienţi pentru a funcţiona.)

În urmă cu două săptămâni, un pacient al centrului de dializă Fresenius din Dej a anunţat că va intra în greva foamei pentru că va fi mutat pentru tratament la Cluj. Între timp, autorităţile şi conducerea clinicii au anunţat că centrul nu se va închide şi că se vor face eforturi pentru a aduce mai mulţi pacienţi la Dej.

Gazeta de Cluj anunţa în exclusivitate la mijlocul acestei luni că centrul de dializa din Dej deţinut de Fresenius Medical se va închide, conform bolnavilor trataţi acolo. Pacienţii ne-au anunţat telefonic că de vineri intră în greva foamei.

“Este o mega-afacere, o escrocherie. 40 de oameni facem dializă acolo. Aici vin oameni din Beclean, de la Ileanda din Sălaj, de la Jucu. Suntem declarați handicapați gradul 1 de către comisii. Ne apără legea 448 şi articolul din Constituţie care ne garantează viaţa. Într-o săptămână ne omoară dacă trebuie să venim la Cluj. Vom intra în greva foamei vineri la ora 12:30”, a declarat scriitorul Vasile Bunea,  unul dintre bolnavii care se tratează la acea clinică.

Iniţial, reprezentanţii Fresenius Medical Care de la Bucureşti au refuzat să dea detalii, motiv pentru care povestea a luat amploare, ajungând până la uşa prefectului.

„Nu se pot lua decizii peste noapte”

Lunea trecută, Gheorghe Vuşcan, prefectul judeţului Cluj, anunţa că va avea întâlnire cu reprezentanţii companiei Fresenius, pe tema deciziei închiderii unităţii medicale din Dej. După încheierea discuţiilor, prefectul a făcut o serie de declaraţii. „Concluzia discuţiei de azi cu conducerea Fresenius NephroCare este aceasta: nu se pot lua de decizii peste noapte, pentru ca o unitate din cele 34 pe care le gestionează la nivel naţional nu mai este rentabilă. Sigur, în afaceri pierzi şi câştigi. Dar nu se poate lua o decizie de azi pe mâine, pentru că nu discutăm de cărămizi, ci de oameni cu o situaţie medicală deosebită şi cu necazuri. Înainte de a pune în discuţie astfel de măsuri, trebuie consumate alte 20 de variante, pentru a vedea cum poate fi menţinut Centrul de Dializă de la Dej”, a declarat Vuşcan.
„O discuţie cu directorul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este oportună, pentru că există anomalia că dacă cineva nu s-a îmbolnăvit la data de 30 martie, când se face contractul CNAS, el rămâne în afara contractului. Ce putem noi face este să susţinem, cu bolnavi dializaţi, acel centru. Vom avea o discuţie şi cu Direcţia de Sănătate Bistriţa-Năsăud, unde sunt mai puţine centre de dializă. Unele persoane din Dej fac dializă la Cluj-Napoca sau la Bistriţa. Vom încerca să mărim numărul celor dializaţi din Dej, pentru ca acest centru să fie eficient. În plus, vom încerca să specializam un tânăr medic în nefrologie, pentru că de la Dej a plecat unul dintre specialişti”, a adăugat prefectul.

Nu sunt suficienţi pacienţi

Ulterior, directorul clinicii, Alexandru Ciolan, a făcut mai multe declaraţii publice pe marginea motivelor pentru care această opţiune a fost luată în considerare.

În primul rând, potrivit lui Ciolan, clinica are prea puţini pacienţi, şi anume 39, pe când ar avea nevoie de fapt de 55. „Problema este legată de un numărul redus de pacienţi şi orice centru care are număr mic de pacienţi, are venituri mici. În momentul în care în fiecare an am adus 240 de mii de euro în plus faţă de ce vin de la CNAS, e destul de dificil să ţii corabia plutind, dar facem acest efort în continuare”, a declarat directorul clinicii dejene.

Apoi, acesta a precizat că, pentru rezolvarea acestui deficit, în următoarea perioadă se va încerca aducerea unor pacienţi dependenţi de dializă din zona Gherla – Dej, care acum îşi fac procedurile în clinici din Cluj-Napoca.

„Zvonul privind închiderea centrului a apărut pe fondul unor analize pe care noi le-am făcut legat de susţinerea financiară a acestuia şi de numărul restrâns de pacienţi din Dej. Un centru care nu are o masă critică suficientă nu are nici venituri suficiente care să acopere cheltuielile. Dar am gândit şi alte soluţii, pentru ca pacienţii să nu fie afectaţi. Soluţia găsită azi, în discuţiile de la Prefectura Cluj, are în vedere acţiuni menite să convingă pacienţi care fac dialize în alte oraşe din zonă să vină la Dej. Măcar să vină să vadă centrul şi ce se întâmplă acolo. Nu s-a pus problema închiderii centrului în care lucrează doi medici, cinci asistente, infirmiere şi tehnicieni”, a spus directorul Alexandru Ciolan.
Răspunsul oficial al companiei

„Fresenius NephroCare, cel mai mare operator de servicii private de dializă din România, în acest moment este într-o fază de analiză a tuturor datelor legate de funcţionarea în continuare a centrului de dializă din Dej, având în vedere problemele financiare şi de disponibilitate a personalului medical calificat din regiune.

Începând din anul 2011, de la preluarea centrului de dializa, Fresenius NephroCare a susţinut financiar constant desfăşurarea activităţii şi tratamentul pacienţilor, inclusiv al celor care nu sunt cuprinşi în contractul cu CNAS. Pe lângă limitările bugetare ale programului naţional, care nu au permis includerea tuturor pacienţilor în contract şi nici actualizarea tarifului la cursul Euro-Ron al bugetului de stat, ne confruntăm şi cu o disponibilitate scăzută a personalului medical calificat în regiune, astfel încât există dificultăţi în acoperirea orelor de tratament.

Astfel în centrul din Dej atât în 2012, cât şi în 2013, peste 10% din pacienţi nu au fost incluşi în contract. În acest moment în Dej sunt 39 de pacienţi în tratament, din care 5 nu sunt incluşi în contract. Indiferent de includerea sau nu în contract, ne-am asumat tratamentul tuturor pacienţilor, nediscriminatoriu şi la cel mai înalt standard de calitate. La scară naţională, în 2012, din cei peste 4500 de bolnavi trataţi în cele 34 de centre, cca 300 nu au fost incluşi în contractele cu CNAS, costul tratamentului acestora fiind susţinut de către companie.

Cu toate dificultăţile întâmpinate, ne-am desfăşurat activitatea constant, în acest moment analizând toate posibilităţile existente, de asigurare a continuităţii tratamentului bolnavilor, fără să existe o decizie fermă legată de posibilitatea închiderii centrului.

Diana Gabor