Săptămâna trecută, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a prezentat raportul acţiunilor avute în prima jumătate a acestui an. La Cluj, conform raportului, Serviciul Judeţean Anticorupţie, ori supraveghează extrem de bine activităţile angajaţilor MAI în teritoriu, ori deloc, pentru că nu se poate mândri cu nici o anchetă finalizată cu inculparea vreunui corupt. Spre exemplu, anul trecut, DGA Cluj a instrumentat 30 de cazuri finalizate cu 0 inculpaţi. Anul acesta, la nivel naţional, activitatea DGA s-a desfăşurat heirupist, cel mai mediatizat caz fiind cel cu vameşii corupţi, însă această situaţie exista de ani buni.
Conform raportului DGA, numărul cazurilor de angajaţi corupţi ai Ministerului de Interne a crescut de trei ori faţă de anul trecut. “Cu ocazia activităţilor procedurale derulate, au fost efectuate cercetări cu privire la 2.706 persoane (+63%), dintre care 1.242 au fost cadre ale M.A.I. (+65%).
În perioada analizată, din cele 1.173 persoane învinuite, 379 provin din cadrul ministerului (30 având funcţii de conducere şi 349 funcţii de execuţie). Ca o caracteristică a activităţii de cercetare penală, raportându-ne la intervalul similar din anul anterior, se evidenţiază creşterea cu 50% a numărului persoanelor învinuite, precum şi cu 81% a personalului M.A.I. învinuit. În aceeaşi perioadă, au fost inculpate 754 persoane, dintre care 310 lucrători ai M.A.I. Totalul persoanelor inculpate înregistrează o creştere de 200%, respectiv de trei ori în privinţa cadrelor M.A.I. ce au fost inculpate pentru comiterea unor infracţiuni din aria de competenţă a D.G.A.. Totodată, în perioada analizată, instanţele competente au condamnat 150 persoane, dintre care 65 definitiv. Din rândul persoanelor condamnate definitiv, 25 au reprezentat lucrători ai ministerului”, arată raportul pe 2011 al DGA.
În cursul raportului se fac referiri la cazurile anchetatorilor DGA, dar despre activitatea Serviciului Judeţean Anticorupţie nu se spune nimic. serviciul clujean a emis o informare la începutul acestui an cu activitatea pe care a avut-o în 2010, însă nici anul trecut, cei de la DGA Cluj nu au depistat vreun corupt dovedit. conform raportul SJA Cluj, anul trecut au fost instrumentate 30 de dosare, dintre care 23 la autosesizarea poliţiştilor DGA şi s-a dispus trimiterea în judecată în 10 cazuri, dintre care 3 au ajuns în stadiul de proces.
“În alte opt dosare penale s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată, iar alte două dosare au fost declinate către alte parchete sau conexate. Analizând modalitatea de soluţionare a celor 30 dosare penale, se constată că, în trei dintre acestea, faptele sesizate de către SJAC au fost confirmate prin trimiterea în judecată a persoanelor vinovate. Ca urmare a activităţilor procedurale derulate au fost învinuite 23 persoane, iar una dintre acestea provine din MAI, având funcţie de execuţie”, arată raportul SJA Cluj. Însă documentul precizează că angajatul MAI nu a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie, ci “altă faptă”.
Ce se naste din vulpe, poliţişti mănâncă
DGA provine din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) care, la rândul ei, provine din fosta UM 0215 (Doi şi-un sfert). Iniţial, această direcţie a fost gândită de Gelu Voican Voiculescu care a proiectat DGIPI-ul să funcţioneze în paralel cu SRI şi SIE. De-a lungul timpului, DGIPI a primit noi atribuţii, dar s-a debarasat de sarcina principală, cea de prevenire şi contracarare a corupţiei în MIRA, prin crearea unei Direcţii separate, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA). Ultimul care “şi-a băgat coada” în jocurile DGIPI este Virgil Ardelean, acesta însă nu a putut rezista prea mult în post din cauza noului guvern. După ce şi-a dat demisia, iniţial, Ardelean a refuzat să dea vreo explicaţie, însă după aceea a oferit o serie de explicaţii referitoare la cele mai importante cazuri în care a fost implicată această direcţie.
Pe lângă componenţa de prevenire a actelor de corupţie în rândul funcţionarilor din unităţile Ministerului Internelor, care se ocupă cu întocmirea actelor premergătoare în dosarele penale de corupţie (Direcţia Anchete şi Prevenire), DGA mai are şi o componenţă a cărei activitate are regim secret (Direcţia de Investigaţii). Sub aceasta se ascunde, de fapt, un serviciu de informaţii în toată regulă, cu ramuri în fiecare judeţ al ţării. Presa a scris, în repetate rânduri, despre faptul că DGIPI şi DGA sunt două servicii secrete între care există un aşa-numit “război al generalilor” din Interne. În interiorul Ministerului de Interne şi al Reformei Administrative (MIRA) e bine ştiut că DGA e cel ce-al doilea serviciu secret al Internelor. Chiar dacă DGA – instituţie înfiinţată cu susţinerea Ambasadei Olandei – şi-ar propune să nege acest lucru, ea s-a dat singură de gol în explicaţiile de pe propriul site, unde, la rubrica atribuţiile Serviciului Anchete, enunţă că această direcţie “valorifică, în condiţiile legii, informaţiile obţinute de celelalte servicii ale DGA”. “Ce caută nişte procurori în serviciile secrete?” este o întrebare pe care şi-o pun multe persoane din sistemul judiciar. Cu atât mai mult cu cât Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, prevede că procurorii şi judecătorii “nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”. Încălcarea acestor dispoziţii “conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror”. Aceste prevederi au fost introduse în Legea 303/2004, la iniţiativa ex-ministrului Justiţiei, Monica Macovei, care a încercat, până la un anumit moment, să-i demaşte pe magistraţii care lucrau acoperit pentru serviciile secrete. Anul trecut, DGA a avut un buget de aproape 30 de milioane de lei.
A fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie, formându-se patru dosare penale, privind infracţiuni săvârşite la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina (Siret), Serbia (Moraviţa, Foeni şi Naidăş) şi Republica Moldova (Albiţa). Activităţile de supraveghere operativă şi de strângere a probelor s-au desfăşurat pe parcursul a circa 6 luni. Menţionăm că, în cadrul activităţilor, 160 de poliţişti ai D.G.A. au desfăşurat un volum mare de muncă pentru transcrierea înregistrărilor telefonice şi ambientale ale convorbirilor efectuate de către învinuiţi.
În ianuarie 2011, lucrătorii D.G.A. – Bucureşti, sprijiniţi de lucrători din cadrul D.G.A. – Serviciul Anchete, S.J.A. Ilfov, cu sprijinul tehnic al D.G.I.P.I., sub coordonarea procurorului şef al Secţiei de Urmărire Penală al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi un număr de 6 procurori din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet, au acţionat pentru punerea în executare a unui număr de 4 mandate de percheziţie domiciliară, 5 ordonanţe de percheziţie corporală, 9 ordonanţe de percheziţie autovehicule şi 24 mandate de aducere. Cu ocazia percheziţiilor efectuate, la domiciliul a doi agenţi de poliţie a fost descoperită suma de aproximativ 30.000 euro. La finalizarea acţiunii au fost reţinute un număr de 14 persoane, 4 dintre aceştia fiind agenţi de poliţie din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare Vehicule Bucureşti
La data de 10.05.2011 un poliţist a pretins denunţătorului I.I. suma de 250 de euro pentru a-şi folosi influenţa astfel încât să obţină o soluţie favorabilă într-un dosar penal în care este cercetat fiul acestuia.
În luna noiembrie 2010, în calitate de agent de poliţie în cadrul D.G.P.M.B., P.M., agent şef de poliţie în cadrul D.G.P.M.B. – Brigada Poliţiei Rutiere a pretins şi primit de la cetăţeanul I.A. suma de 500 lei şi 150 euro cu promisiunea că îl va ajuta să înmatriculeze un autoturism care îi aparţine fratelui său
Ce au audiat procurorii SJA Cluj
-342 de persoane au fost audiate de procurorii clujeni
-72 funcţionari ai MA
-27 din personalul al ministerului.
Ştefan Trandafir
