În timp ce procurorii DIICOT își iau timp de gândire și refuză să ofere informații clare despre dosarul lui Arpad Paszkany și Iuliu Mureșan, cei doi continuă să aibă sechestru pe mai multe proprietăți. Deși instituția a primit încheierea Tribunalului Cluj pe 14 ianuarie 2025, răspunsul oficial pe care ni l-au trimis nu conține nimic concret despre evoluția cazului.
Gazeta de Cluj a solicitat în baza Legii 544/2001 informații despre stadiul procesului celor doi, însă DIICOT a preferat să se ascundă în spatele unui răspuns birocratic, evitând să spună clar ce urmează să se întâmple. Conform documentului primit, încheierea Tribunalului Cluj a fost comunicată DIICOT pe 14 ianuarie 2025, iar procurorul are cinci zile pentru a remedia eventualele neregularități din actul de sesizare și a decide dacă menține trimiterea în judecată sau cere restituirea dosarului.
Problema? DIICOT refuză să spună care sunt exact neregularitățile și dacă procurorul de caz are vreo intenție clară de a merge mai departe sau nu. Mai mult, ni s-a transmis că întrebările privind decizia viitoare a procurorului „exced limitele Legii 544/2001” și că nu putem avea acces la astfel de informații, pentru că acestea nu sunt „identificabile în mod concret” în evidențele publice.
Între timp, Arpad Paszkany și Iuliu Mureșan nu par să fie într-o situație prea comodă. Potrivit surselor noastre, aceștia au sechestru pe mai multe proprietăți, în cadrul acestui dosar, însă despre aceste detalii DIICOT nu pare prea dornic să vorbească.
În timp ce procurorii trag de timp și evită să ofere informații concrete, activele celor doi sunt blocate, iar procesul se târăște lent prin sistemul judiciar românesc, care, ca de obicei, pare mai preocupat să-și protejeze structurile interne decât să ofere transparență.
Ca și cum răspunsul nu era suficient de ambiguu, documentul oficial primit de la DIICOT este semnat de un inspector-șef anonim, un no name, o fantomă instituțională care nu pare să își asume responsabilitatea pentru ce comunică. Fără un nume clar, fără un procuror care să își pună semnătura pe răspuns, suntem lăsați cu un document birocratic tipic, care nu oferă niciun răspuns real la întrebările adresate.
Concluzia? DIICOT pare să fi adoptat tactica „nu spunem nimic, poate uitați de întrebare”, în timp ce Paszkany și Mureșan rămân sub sechestru, dar fără o claritate reală asupra viitorului lor juridic. Dacă strategia este să se tragă de timp până când cazul se îngroapă de la sine, nu ar fi prima oară când vedem asta în justiția românească.
Citește și: Ședință CTATU cu năbădăi: „Voi semna un aviz de nelegalitate la finalul ședinței”
Hai sa nu ii mai plangem pe bogatasi, ca au sechestre pentru posibile fapte de coruptie. Pai pe ei ii plangem ca justitia romana nu e dreapta cu ei? Pai, cu populatia e dreapta justita romana? Si pana la urma, ca in majoritatea cazurilor, o sa fie achitati, sau dosar facut slab de procurori, intentionat, sa il scape. Deci? De ce ii plangem, daca o sa fie achitati amandoi?