Unele dintre cele mai mari fraude care au avut loc până acum au fost posibile prin intermediul unei legi care asigură modalitatea prin care o firmă poate intra în insolvenţă atunci când afacerea nu merge bine. În momentul de faţă a fost elaborat un nou set legislativ de reglementări (Codul Insolvenţei), care luna viitoare va fi supus votului parlamentarilor pentru a putea fi adoptat. Printre noutăţi pot fi amintite înăsprirea pedepselor pentru evazionişti, se va încerca eliminarea falimentelor trucate sau introducerea unei valori minime pentru care se poate cere insolvenţa unei societăţi.
În momentul de faţă, legislaţia permite ca aproape oricine să poată cere insolvenţa unei societăţi comerciale. Spre exemplu, un angajat care de jumătate de an nu şi-a mai primit salariul poate face acest lucru, sau un contract neonorat de peste 45.000 de lei poate duce la acelaşi lucru. Însă, la fel de bine, proprietarul societăţii poate cere începerea acestor proceduri. Nu de puţine ori, s-au deschis proceduri la cerere, după ce firma încasase banii de pe o serie de contracte. Cu ajutorul administratorului special impus de instanţă, patronul reuşea să îşi bage firma în faliment, chiar dacă încasase banii de pe contracte.
Potrivit draftului Codul insolvenţei, noua formă va proteja creditorii la începutul procedurii, iar debitorii vor putea cere insolvenţa doar dacă valoarea creanţei este de minimum 90.000 lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, iar creditorii vor putea cere insolvenţa debitorilor într-un termen de trei ori mai scurt, de 30 zile.
Principiile enunţate pe care se bazează Codul sunt, printre altele, maximizarea gradului de valorificare a activelor şi a recuperării de către creditori, asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelaşi rang, recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoaşterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenţei şi pre-insolvenţei unui co-contractant având ca efect reducerea riscului de credit la o sumă netă datorată între părţi sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanţii financiare.
Se măresc pedepsele pentru evaziune
În acelaşi timp cu schimbarea legislaţiei din acest domeniu, ministrul pentru IMM-uri, Maria Grapini, susţine că „toate pedepsele pentru evaziune fiscală trebuie majorate” prin noul Cod al insolvenţei, aceasta fiind propunerea sa pentru noul Cod, care urmează să fie pus în dezbatere publică.
„Nu o să vorbesc despre pedepse, pentru că în dezbatere publică o să fie pus în integralitate Codul Insolvenţei, dar clar se înăspresc pedepsele pentru că – aceasta a fost şi o propunere a mea – toate pedepsele pentru evaziune fiscală trebuie majorate. Dacă dezbaterea este în august, atunci conform procedurilor poate intra în vigoare şi Codul Insolvenţei spre sfârşitul anului. Până la urmă, noi trebuie să înţelegem că avem două variante: conformare voluntară, ceea ce este foarte bine, dar trebuie şi aceste măsuri, care în toată lumea se iau, pe evaziune fiscală”, a spus Grapini.
Grapini a spus că „au dreptate” investitorii privaţi care susţin că ar fi fost jefuiţi cu 10 miliarde de euro din cauza Legii insolvenţei, iar trei lucruri care au fost reclamate sunt cuprinse în Codul insolvenţei, al cărui proiect a fost finalizat.
„Primul – termenele foarte lungi, de trei ani, în care firmele mureau, aveau costuri foarte mari. De altfel, trebuie să ne aliniem la Directiva Europeană de Small Bussines Act, ca ieşirea din piaţă să fie uşoară, nu cu costuri şi nu cu perioadă îndelungată. Un alt lucru reclamat la Legea insolvenţei era că erau insolvenţe trucate şi atunci mureau nevinovaţi, să zic aşa, în jurul celui care îşi crea insolvenţa, şi aici Codul insolvenţei prevede extrem de exigent o auditare pe trei ani înapoi, pentru a vedea dacă insolvenţa n-a fost trucată. Va fi şi o corelare de modificare a Legii 31 ca să atragă răspunderea celui care a administrat afacerea. Şi, sigur, la Codul insolvenţei vrem să scurtăm perioada, dorim să facem cercetarea dacă nu a fost o insolvenţă trucată”, a spus ministrul.
Care sunt principalele schimbări din Codul Insolvenţei
– pot intra în insolvenţă grupuri de firme
– insolvenţa unui holding va fi tratată unitar
– definiri explicite pentru situaţiile în care administratorii societăţilor pot fi traşi la răspundere
– judecătorul poate obliga administratorul să plătească din fonduri proprii prejudiciul creat
– cererile creditorilor vor putea fi judecate în acelaşi timp cu cele ale debitorului
– vechimea creanţei de la care se poate face cerere de insolvenţă scade de la 90 de zile la 30 de zile
– prag minim pentru datorii
– debitorul nu mai poate manipula planul de reorganizare
Peste 6.000 de insolvenţe în primul trimestru
Potrivit datelor publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, în primul trimestru al acestui an, s-au înregistrat 6.381 de insolvenţe noi, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Şi din punct de vedere al numărului de angajaţi din companiile intrate în insolvenţă anul acesta s-a consemnat o creştere faţă de anul trecut, de la 6,9 angajaţi media pe firmă, la un număr mediu de 9,51 persoane. În acelaşi timp, deşi gradul de îndatorare al companiilor este mai mic în acest an, 98,63% faţă de 132,85% în 2012, valoare medie a datoriilor a crescut la 2,9 milioane de lei, de la 2,2 milioane de lei în primul trimestru din 2012.
Conform datelor Uniunii Practicienilor în Insolvenţă din România totalul masei credale la nivel naţional este de peste 110 miliarde de lei, ceea ce ar rezulta că aproape 80 miliarde lei sunt ca şi pierdute, adică echivalentul a circa 13% din PIB-ul României. Prejudiciul mediu produs furnizorilor de către debitorii intraţi în insolvenţă a ajuns la 210.000 de lei, suficient cât să îngroape o firmă mică sau să creeze probleme mari unei firme medii.
Răzvan Robu
