DNA Cluj a inventat un plan de acțiune cu SRI în dosarul ex-șefului ISCTR Cluj

Procurorii de la DNA Cluj au inventat un plan de acțiune comun cu SRI pentru a-l ”încălța” pe unul dintre foștii șefi ai ISCTR Cluj, Rareș Pop. Inițial, s-au folosit de acest document pentru a lansa ancheta în urma căreia Pop a fost arestat, ulterior s-au legitimat prin acest document în instanțe pentru a motiva demersul investigației, iar într-un răspuns trimis reporterului Gazeta de Cluj reprezentanții DNA spun că acest document, de fapt, nu există!

Recenta trimitere în judecată de către DNA Cluj a fostului șef ISCTR Cluj, Bogdan Durlea, a suscitat interesul pentru un dosar mai vechi făcut tot de DNA Cluj care viza conducerea aceleiași instituții. Este vorba de un dosar vechi de aproape 10 ani în care șeful ISCTR Cluj de la vremea respectivă, Rareș Pop, a fost trimis în judecată într-un dosar de corupție. Chiar dacă ancheta procurorilor a fost inițiată în 2013 și trimisă în judecată în 2014, Rareș Pop se judecă și acum pe rolul instanțelor din Alba Iulia, unde a fost strămutat dosarul.

Fost consilier județean clujean și fost vicepreședinte PNL Cluj, el acuză mai multe nereguli la modul în care fost făcută ancheta și spune că, de fapt, ar fi fost vorba despre o vendetă politică legată de organizarea referendumului pentru demiterea președintelui României de la vremea respectivă, Traian Băsescu.

Fără a intra în detalii legate de aceste aspecte, din dosarul lui Pop ies în evidență câteva neconcordanțe. 

Într-un document din 2013 care se află la dosar, DNA Cluj, condus la data respectivă de Elena Botezan, formulează următoarea adresă către SRI în cadrul dosarului 142/P/2013: ”Vă rugăm ca în baza Planului comun de cooperare nr 0078/11.09.2013 (nr 002516949/11.09.2013 al SRI Cluj) să procedați la interceptarea și înregistrarea integrală a convorbirilor telefonice și fixarea acestora pe suport, iar convorbirile care au legătură cu cauza să fie redate în scris de către lucrătorii instituției dvs. De asemenea, notele de redare urmează să ne fie puse la dispoziție integral în format electronic pe suport separat. De asemenea, pe situații punctuale, stabilite de procurorul de caz, vă rugăm să ne asigurați sprijin pentru realizarea de activități de filaj, așa cum sunt ele autorizate. Precizăm că ofițerii din cadrul instituției dvs ce fac parte din echipa mixtă de cooperare au deplin acces la actele cauzei și la rezultatul interceptărilor”, se arată în documentul oficial.

Cererea respectivă vizează interceptarea convorbirilor telefonice purtate de următoarele persoane: Cadar Olezia, Dobrilă Daniela, Seplecan Mihai (vicepreședinte al CJ Cluj la vremea respectivă și membru PNL), Pop Rareș Vasile (șeful ISCTR la vremea respectivă, de asemenea, membru PNL Cluj), Cadar Eronim Stefan (patronul firmei de transport Fanny), Pop Răzvan Marius și Măhălean Cristian. Aceste persoane au fost cercetate, pe de o parte în Dosarul Fanny și, pe de alta, în cel al șefului ISCTR Cluj, Rareș Pop.

Pe lângă acest document, mai există și o adresă a SRI care certifică existența planului comun de acțiune din dosarul 142/P/2013. 

Însă, într-o interpelare adresată de reporterul Gazeta de Cluj către DNA, de fapt, planul comun de acțiune se pare că nu există.

La întrebarea nr 1. ”Care sunt motivele pentru care DNA Cluj a solicitat planul comun de acțiune cu SRI nr 0078/11.09.2013 înainte de deschiderea dosarului penal 142/P/2013 în data de 22.10.2013 ?”, reprezentanții DNA au răspuns că ”În cauza respectivă nu a fost întocmit niciun „plan de acțiune cu SRI”.”. În răspunsul transmis de DNA se arată că planurile comune dintre procurori și SRI au fost făcute în baza celebrului protocol de cooperare între Justiție și SRI. Prin interpelarea adresată către DNA am încercat să aflăm detalii despre numărul planurilor de acțiune comune DNA-SRI, însă nu au putut fi oferite detalii pe motiv că informațiile sunt clasificate. 

Interpelat de reporterul Gazeta de Cluj, Pop spune că anchetarea lui a fost făcută fără respectarea legii. 

”Și în dosarul de judecată a fost la fel: inițial au spus că planul comun nu există, dar SRI-ul a răspuns că, de fapt, planul respectiv există și a fost făcut la solicitarea DNA Cluj înainte de a începe dosarul în care sunt vizat eu. Când am citit răspunsul m-a șocat! Cum să se facă plan de acțiune înainte de deschiderea dosarului?! Fără nicio sesizare din oficiu, fără nicio plângere venită din partea cuiva, eu eram deja transformat într-o țintă și executat! În protocolul SRI – Parchet, este un articol în care se spune că la solicitarea procurorului se face plan comun în cazuri de siguranță sau cauze complexe. Dar, vă repet, la data când DNA Cluj a făcut cererea de plan comun eu nu existam ca și caz de cercetare. Nici măcar protoculul respectiv nu a fost respectat! Acum, cât timp cei de la DNA Cluj au premeditat arestarea mea înainte de deschiderea dosarului, să vorbesc despre nevinovăția mea nu are niciun sens. A fost o execuție făcuta de niște procuroare care ar trebui să fie în pușcărie”, spune Rareș Pop.

Dosarul Rareș Pop

În anul 2014, șeful ISCTR Cluj Rareș Pop a fost arestat și trimis în judecată de procurorii DNA Cluj sub acuzațiile de luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu etc. În 2017, Nora Boiciuc, judecătoare la Tribunalul Cluj, l-a condamnat la patru ani și patru luni de închisoare, cu executare. Însă, în 2020 el a obținut anularea sentinței pe motiv că judecătorul nu era specializat pe fapte de corupție și, ulterior, a obținut strămutarea dosarului în instanțele din alba Iulia, unde procesul nu s-a încheiat, la aproape 10 ani de la trimiterea în judecată.

Cât de ascultați sunt românii ?

Legat de interceptările realizate în dosarele penale, în ultimii cinci ani au fost admise de instanțele din România aproape 53.000 de mandate de interceptare. La acestea se mai adaugă alte aproape 7.500 confirmări de supraveghere tehnică.

Potrivit unui răspuns al Ministerului Justiției la o interpelare pe această temă adresată de un parlamentar clujean, cele mai multe mandate de interceptare au fost emise în 2021. Este vorba de 11.177 de mandate.