Scrisoare deschisă către candidații la primăria Clujului
Stimați candidați la primărie,
practicile clientelare, corupția politică, inegalitatea sistemică în accesul la luarea deciziei i-au îndepărtat pe cetățeni de procesul politic. Votul acordat odată la câțiva ani nu are cum să îndrepte această situație, de aceea e necesar ca democrația reprezentativă, electorală, să fie îmbunătățită prin mecanisme participative, care să ofere cetățenilor șansa de a fi mai bine reprezentați, dar și de a se auto-reprezenta.
De ce doar politicienii să distribuie banii proveniți din taxele noastre, când noi, cetățenii, putem să îi repartizăm la rândul nostru? De ce maximum pe care îl putem cere noi, cetățenii, e să fim consultați, când avem dreptul de a distribui o parte din bugetul orașului, așa cum se întâmplă în sute de alte orașe din lume?
Bugetul participativ este un mecanism care permite implicarea directă a cetățenilor și a organizațiilor societății civile în gestionarea orașului, alături de clasa politică. În 1989, bugetul participativ s-a implementat la Porto Alegre, în Brazilia, și de atunci acest model s-a răspândit cu iuțeală pe mai multe continente. La Porto Alegre, zeci de mii de cetățeni se întâlnesc în cartierele orașului și aleg prioritățile de investiție în zona în care locuiesc. Până la 17% din bugetul orașului este distribuit prin mecanisme participative.
Bugetul participativ, prin care fiecare cetățean devine propriul politician, este o soluție la apatia civică din spațiul românesc abia zgândărită de manifestațiile din iarnă. Este o rezolvare la confiscarea spațiului public de un număr restrâns de oameni. Este un răspuns la lipsa de transparență a instituțiilor statului. Bugetul participativ nu este o metodă magică, dar dacă este bine implementat poate îmbunătăți considerabil calitatea participării publice la luarea deciziilor.
Cum funcționează în linii generale bugetul participativ? Municipiul e împărțit în mai multe sectoare. Cetățenii se întâlnesc regulat în școli, primării de cartier, spații publice deschise. Pe baza resurselor existente și a unui maxim de buget repartizat în fiecare zonă, cetățenii deliberează și apoi decid, prin vot sau consens, asupra propunerilor de investiții publice necesare în cartierul în care locuiesc. Cetățenii își aleg delegați care discută detaliile tehnice ale implementării proiectelor cu funcționari municipali, experți, consilieri locali, primar. Apoi, se formează comitete de monitorizare a proiectelor alese. Sumele sunt invers proporționale în raport cu calitatea vieții din cartiere. De exemplu, Mănășturul primește mai mulți bani decât Andrei Mureșanu, Pata Rât mai mult decât Gheorgheni. Calitatea vieții se evaluează pe baza unui index ce ia în calcul veniturile, infrastructura, accesul la servicii publice etc.
În urma unui studiu de impact, bugetul participativ poate fi adoptat printr-o Hotărâre de Consiliu Local. Vom avea astfel un control mai democratic asupra resurselor orașului, vom da șansa împuternicirii cetățenești într-un context social dominat de indiferență și lipsă de speranță.
Cred sincer că situația actuală, marcată de accesul extrem de ierarhizat la luarea deciziilor, nu reprezintă atât consecinţa pasivității politice a populației ori a unei mentalități românești specifice, cât urmarea acaparării politicului de interesele de afaceri și a lipsei unor cadre instituționale adecvate care să permită participarea cetățenească largă.
Sunt sigur că descentralizarea deciziei, incluziunea cât mai multor categorii de cetățeni și transparența specifice bugetului participativ vor contribui la îmbunătățirea calității vieții în orașul Cluj.
În consecință, vă propun să acceptați implementarea unui proiect pilot de buget participativ după câștigarea alegerilor locale, care să fie unicat ca îndrăzneală civică pentru Europa Centrală și de Est. Cu un cadru instituțional adecvat, noi, clujenii, putem deveni un exemplu de democrație participativă, așa cum nu există în spațiul românesc.
Cu respect,
Adi Dohotaru
cetățean
