Doi afaceriști clujeni au tras un tun forestier de milioane către IKEA! Vezi schema prin care pădurile rase din Maramureș ajung mobilă pentru hipsteri

O mână de afaceriști clujeni a pus mâna pe averea unui iredentist maghiar din Maramureș, Papp Simon, care a fost obținută în mod nelegal. Este vorba de clujenii Gheorghe Buzdugan, cunoscut ca ”Regele Betoanelor” din Cluj Napoca, și Gheorghe Irimieș, patronul Sora Shopping Center,

În anul 2005, după modificarea legilor de retrocedare apar mai mulţi pretinşi moştenitori ai averilor familiei Papp Simon.

Printre ei se numără Victor Rondolean, care dobândește calitatea de moștenitor al lui Simion Papp, și este reprezentat în demersurile juridice de Gălățean Crin Iosif din Cluj Napoca (procura nr. 2079 din 15 decembrie 2005). Chiar dacă documentele puse la dispoziție din cadrul acestei anchete arată că, de fapt, Rondolean nu ar fi fost îndreptățit să fie moștenitorul acestei averi, peste 1.600 de hectare de pădure ajung să fie comercializate către IKEA. 

Rondolean Victor – la 5 mai 1995

Rondolean Victor obţine titlul de proprietate nr. 20002 din 1 noiembrie 2006 emis de Comisia Judeţeană Maramureş pentru suprafaţa de 822,6 hectare pădure, pe raza localităţii Borşa. Obţine şi titlul de proprietate nr. 404 din 2 octombrie 2006 emis de Comisia Judeţeană Suceava pentru suprafaţa de 825,48 hectare pădure, pe raza localităţii Cârlibaba.

Decedează la 22 noiembrie 2011 – cu moştenitori Rondolean Maria, născută la 27 februarie 1959 şi Rondolean Maria Victoria, născută la 11 februarie 2005.

Patronul Sora intră în schemă

Aşadar o avere cu un total de 4.404.372 Euro. În primele patru cărţi funciare era notat şi antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 7392 din 12 iulie 2011 de BNP Chis Mihaela Liliana încheiat de Rondolean Victor cu Irimieş Gheorghe şi Gălăţean Crin Iosif.

Clujeanul Crin Gălățean a fost amendat de Garda Forestieră Cluj pentru că nu a respectat o serie de prevederi ale legislației forestiere pentru suprafața de 146 ha din Borșa pe care o deținea în 2018. A dat în judecată Garda forestieră Cluj și Judecătoria Vișeul de Sus i-a dat câștig de cauză anulând procesul verbal. 

Prin contractul de vânzare – cumpărare şi actul de dare în plată nr. 3356 din 30 august 2012 BNP Gorun şi Asociaţii, moştenitorii lui Rondolean Victor vând lui Irimieş Gheorghe, din Cluj Napoca (manager genral la Sora Shoping Center, fost sponsor la FC Mechel Câmpia Turzii) şi Gălăţean Crin Iosif

Irimieş Gheorghe

Pentru ½ din suprafaţa de 1.414 ha pădure preţul plătit de Irimieş Gheorghe este de 1.557.439 Euro (1.100 Euro/ha), din care:

Pentru diferenţa de ½ din suprafaţa de 1.414 ha pădure, preluată de Gălăţean Crin Iosif, se întocmeşte un act de dare în plată, raportat la obligaţiile asumate de Rondolean Victor prin actul denumit “contract” atestat de av. Ţucmeanu Maria Diana sub nr. 6 din 8 decembrie 2005 (plata mandatului pentru prestaţiile din procedurile de retrocedare). Conform antecontractului de vânzare-cumpărare din 12 iulie 2011, cu act adiţional nr. 26 din 5 mai 2012, imobilele transmise cu titlu de dare în plată au fost evaluate la 1.557.439 Euro.

Și regele Betoanelor din Cluj Napoca cumpără o cioată din averea iredentistului maghiar

Prin contractul autentificat sub nr. 3205 din 4 septembrie 2015 la notarul Buzdugan Mariana, Gălăţean Crin Iosif vinde lui Buzdugan Gheorghe, ”Regele Betoanelor” din Cluj şi dezvoltator imobiliar 338,3 ha pădure (1/2 din imobilul înscris în CF 51016 Borşa – Muntele Zimbroasa) pentru 880.000 Euro.

Buzdugan Gheorghe

Irimieş Gheorghe încheie contractul de vânzare şi act de dare în plată autentificat sub nr. 3356 din 30 august 2012 şi actul de partaj voluntar nr. 1863 din 3 iulie 2014, devenind proprietar al terenurilor de:

La 6 septembrie 2016 oferă spre vânzare terenurile, preţul solicitat fiind de 2.676.000 Euro.

Ikea cumpără de la cei doi afaceriști clujeni păduri de 5 milioane de euro

SC Iri Forest Assets SRL (IKEA), prin contractul de vânzare cumpărare nr. 465 din 12 mai 2017, cumpără de la Irimieş Gheorghe şi Buzdugan Gheorghe, suprafaţa de 676,66 ha (CF 51016 Borşa – UP VIII Ţibău, UA 1-24) pentru suma de 2.224.000 Euro (3286 Euro/ha).

Tot IKEA, prin SC IRI Forest Assets SRL, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 464 din 12 mai 2017, cumpără de la familia Irimieş Gheorghe suprafaţa de 602,0087 ha (CF 30330, 30325, 30212 Cârlibaba – UP V Ţibăul Inferior, UA 42-57, 175D, 176D), pentru suma de 2.699.101 Euro (4.483 Euro/ha).

Toate aceste terenuri cumpărate de IKEA au fost puse scriptic în posesia Asociaţiei Composesorale Borşa şi fac obiectul titlului de proprietate 7155 din 16 ianuarie 2017, fiind retrocedate prin sentinţa civilă 217 din 2004 a Judecătoriei Aleşd (definitivă şi irevocabilă).

În schema afacerilor cu păduri intră și mogulul Dan Adamescu

Un alt “moştenitor” pretendent la averile familiei Papp a fost Marian Rodica, din Bucureşti, născută la 16 noiembrie 1942. Acordă procură lui Viman Vasile Valeriu, din Cluj-Napoca, (procura 1685 din 19.09.2005 BNP Monica Pop – Bucureşti) pentru “dobândirea în proprietate a suprafeţei de 11.952,7088 ha pădure şi păşune împădurită” situată în Borşa, Vişeu de Sus şi Cârlibaba. Viman Vasile Valeriu a acţionat ca reprezentant al familiei magnatului Dan Adamescu, activităţile fiind desfăşutate pentru SC ALPHA SPV SRL.

Marian Rodica la 29 septembrie 1992

Marian Rodica era beneficiara certificatului de moştenitor nr. 879 din 22 mai 1991. În baza unui testament olograf, scris de Fonai Olga la 90 ani, Marian Rodica a moştenit de la Olga Fonai, decedată la 19.03.1986, următoarea masă succesorală: “un pat, masă, un scrin, secretaire şi diverse obiecte de uz casnic şi gospodăresc“.

Olga Fonai, născută Zsivanovics Olga, la Rodna, judeţul Bistriţa Năsăud, la 3 octombrie 1897, era una din fetele adoptate de Papp Simon în 1920. S-a căsătorit, la 16 decembrie 1930, cu Ioan Fonai (inginer, născut la 4 august 1885, la Remetea Chioariu, Satu Mare, în 1943 funcţionar la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, la Institutul de Proiectări Silvice) şi nu au avut copii naturali.

Revenind la testamentul olograf din 29 ianuarie 1986, există o expertiză a reputatului Prof. Univ. Dr. Vladimir Beliş, în care se concluzionează că “bolile grave circulatorii cerebrale de care suferea numita Fonai Olga în vărstă de 88 ani au o evoluţie îndelungată şi induc treptat în ultimii ani pierderea globală a capacităţii psihice şi implicit a capacităţii psihice de exerciţiu. Se poate stabilit de o manieră indubitabilă din punctul de vedere al expertizei medico-legale psihiatrice că numita Fonai Olga era lipsită cu 49 de zile înainte de deces de capacitatea psihică de exerciţiu (discernământ abolit)“.

După depunerea cererilor de retrocedare se “pregătesc” actele cu ajutorul notarilor publici.

La 1 noiembrie 2005 BNP Monica Pop emite certificatul de moştenitor nr. 76/2005 pentru defuncta Popp Irina – Iulia – Maria (văduva lui Papp Simon), decedată la 6 august 1962. În masa succesorală sunt consemnate numai bunuri mobile, respectiv “o masă şi 2 dulapuri, fără valoare economică“. Moştenitoare este consemnată Fonai Olga, născută la 3.10.1897 şi decedată la 19.03.1987, în calitate de fiică, cu o cotă de 1/1. Rămâne un mister cum a constatat notarul public, în 2005, la 43 de ani de la decesul văduvei Şimonoaie, în 1962, că în masa succesorală au rămas o masă şi două dulapuri…

În ianuarie 2006 se fac modificări la certificatul de moştenitor din anul 1991, eliberat pentru Marian Rodica, se completează rubrica natura succesiunii, se menţionează că succesiunea s-a transmis în baza testamentului olograf din 29 ianuarie 1986, iar Marian Rodica devine legatară universală.

Între Marian Rodica şi SC ALPHA SPV SRL se încheie contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase nr. 1709 din 03.06.2008, autentificat la BNP Manciu Paraschiva şi asociaţii, modificat ulterior prin actul adiţional autentificat sub nr. 509 din 27.03.2009, la acelaşi notar.

Contractul de vânzare – cumpărare de drepturi litigioase nu este făcut public, iar în urma procedurilor de retrocedare se emit mai multe titluri de proprietate pe numele “moştenitoarei” Marian Rodica.

SC ALPHA SPV SRL, reprezentată de asociat şi administrator Adamescu Bogdan Alexander, încheie cu Marian Rodica contractele de vânzare cumpărare nr. 414 din 14 aprilie 2011, nr. 332 din 23 martie 2011, nr. 113 din 17 ianuarie 2012.

Adamescu Bogdan Alexander

De exemplu, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 414 din 14 aprilie 2011 autentificat de BNP Niculai Rotaru, Suceava, Marian Rodica vinde SC Alpha SPV SRL suprafaţa de 1080,0126 ha, retrocedată conform titlului de proprietate 20833 din 6 iulie 2010, cu preţul de 700.000 lei (170.644 Euro la un curs de 4,1021 Euro/leu), respectiv 648 lei pentru un hectar de pădure sau 158 Euro pentru un hectar de pădure. Preţul, conform declaraţiei vânzătorului, a fost primit anterior autentificării contractului.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 332 din 23 martie 2011, autentificat de BNP Nicolai Rotaru, Suceava, Marian Rodica a vândut societăţii reprezentată de Adamescu Bogdan Alexander suprafaţa totală de 3414,10 hectare pădure (titlul de proprietate nr. 46 din 4 octombrie 2010 şi hotărârea de validare nr. 914 din 12 noiembrie 2009 emise de Comisia Judeţeană Suceava), cu preţul de 2.177.000 lei, respectiv 637 lei pentru un hectar de pădure sau 154 Euro pentru un hectar.

La fel ca în cazul IKEA, o parte din aceste suprafeţe au fost puse în posesia Asociaţiei Composesorale Borşa şi fac obiectul titlului de proprietate 7155 din 16 ianuarie 2017, fiind retrocedate prin sentinţa civilă 217 din 2004 a Judecătoriei Aleşd (definitivă şi irevocabilă).

Din ecuație nu putea lipsi un primar PSD

Alte 3.800 hectare pădure, ce reprezintă vechiul amplasament al Asociaţiei Composesorale Borşa (muntele Pietrosul Rodnei) încearcă să fie puse în posesia doamnei Marian Rodica, însă procuratorii acesteia refuză amplasamentul oferit. Atât Comisia locală Borşa, prin primarul PSD Timiş Ion Sorin, cât şi Comisia Judeţeană Maramureş, insistă să pună în posesia familia Dan Adamescu, deşi art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013, în interpretarea dată prin Decizia nr. 42/2016 a Completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept  – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, iar cererea de reconstituire formulată în temeiul legilor fondului funciar nu a fost soluţionată prin emiterea titlului de proprietate sau de despăgubire în beneficiul titularului originar, al moştenitorilor acestuia sau al terţului dobânditor până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cesionarul, ca persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, are dreptul exclusiv la măsura reparatorie prevăzută de noua lege de reparaţie constând în compensarea prin puncte (echivalente cu suma plătită de cumpărătorul de drepturi litigioase fostului proprietar, plus 15% valoarea imobilului).

Cum SC ALPHA SPV SRL sau Marian Rodica nu au depus în dosarul de retrocedare contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase, ascunzând această situaţie comisiilor de fond funciar, despăgubirea în puncte ar trebui să reprezinte echivalentul a 15% din valoarea imobilului – fiind interzisă restituirea în natură.

Atât Comisia locală Borşa, cât şi Comisia Judeţeană Maramureş, au fost înştiinţate de Asociaţia Composesorală Borşa cu privire la existenţa contractului de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase nr. 1709 din 03.06.2008, autentificat la BNP Manciu Paraschiva şi asociaţii, încheiat între Marian Rodica şi SC ALPHA SPV SRL, dar insistă pentru punerea în posesie şi retrocedarea în natură a suprafeţei de 3800 hectare terenuri forestiere.

La SC ALPHA SPV SRL, asociaţi sunt:

Administratori sunt Viman Vasile-Alexandru, din Cluj, şi Jost Roland Ernst, din Belgia. Până în 2014 toate cele 3 societăţi asociate erau reprezentate de Adamescu Bogdan Alexander.

Prin ordonanţa de luare a măsurilor asigurătorii din data de 25.03.2016 emisă în dosarul nr. 578/P/2015, de Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus cu privire la SC ALPHA SPV SRL instituirea sechestrului asigurător, până la concurenţa sumei de 857.301.363,37 lei (din care suma de 788.978.853,37 lei reprezintă suma necesară acoperirii pagubei cauzată Societăţii de Asigurare -Reasigurare ASTRA SA prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, iar suma de 68.322.510 lei reprezintă suma ce urmează a fi confiscată ca urmare a săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor).

Retrocedările ilegale erau gata să fie aruncate în aer de o sentinţă a Judecătoriei Sebeş.

Marian Rodica şi Rondolean Victor şi-au contestat reciproc calitatea de moştenitori ai descendenţilor familiei Papp Simon într-un proces deschis în anul 2006 de un alt prezumtiv moştenitor, Târşie Stela Sanda, născută la 24 august 1938, din Sibiu.

Tarsie Stela Sanda la 17 februarie 1988

Târşie Stela Sanda era nepoată de frate a lui Urdea Ion (fratele se numea Urdea Valer – 17.03.1887 – 19.11.1944). Prin mai multe retransmiteri succesorale, averea fostului agent al Siguranţei şi, ulterior, deputat liberal, ajunge la această nepoată:

Judecătoria Sebeş, prin sentinţa civilă 361 din 23 aprilie 2008 pronunţată în dosarul 1425/298/2006:

Practic, instanţa stabileşte că:

Rondolean Victor, înainte de finalizarea procesului la prima instanţă, a renunţat la cererea de constatare a nulităţii absolute a certificatului de moştenitor 879/1991 şi a testamentului olograf semnat la Fonai Olga la 29 ianuarie 1986 (ambele în favoarea lui Marian Rodica).

În apel actorii acestui litigiu se repoziţionează, în urma unor tranzacţii care nu sunt publice. Dovada plăţilor care s-a făcut în spatele unor declaraţii benevole o constituie declaraţia moştenitoarei uneia dintre reclamante, Deaconescu Adriana, declaraţie în care se consemnează plata de către Rondolean Victor a sumei de 13.000 dolari SUA (doar pentru un imobil din Sighetu Marmaţiei).

Se fac declaraţii reciproce (vezi aici declaraţia dată de Marian Rodica, vezi aici declaraţia dată de Rondolean Victor, vezi aici declaraţia dată de Târşie Sanda Stela), menite să menţină reconstituirile ilegale ale dreptului de proprietate obţinute pe raza judeţelor Maramureş şi Suceava.

Tribunalul Alba, prin decizia civilă 163/A/2008 din 19 septembrie 2008, ia act de renunţarea la dreptul pretins formulată de Târşia Sanda Stela şi schimbă în parte sentinţa primei instanţe, respingând acţiunea.

Ca urmare a acestor declaraţii şi a faptului că reprezentanţii Statului Român nu s-au apărat cum trebuie în dosarele de pe rolul instanţelor, familia Dan Adamescu reuşeşte să mai obţină pentru Marian Rodica:

• teren forestier pe raza comunei Cârlibaba, judeţul Suceava, prin sentinţa civilă 1272 din 6 iunie 2008 pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul 587/334/2006 (ulterior prin sentinţa civilă nr. 651 din 10 martie 2009 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, irevocabilă prin decizia civilă nr. 368/R din 16 iunie 2009 a Tribunalului Covasna);
• pădure pe raza comunei Vişeu de Sus, judeţul Maramureş, prin sentinţa civilă nr. 1438 din 30 mai 2007 pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus, irevocabilă prin renunţarea la recursuri conform încheierii 773/R din 25 iunie 2008 a Tribunalului Maramureş;
• teren forestier pe raza Oraşului Borşa, judeţul Maramureş, conform deciziei civile nr. 95/R din 28 ianuarie 2009 pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul 512/336/2006, urmată de sentinţa civilă 2201 din 12 octombrie 2009 a Judecătoriei Vişeu de Sus şi de decizia civilă 159/R din 18 februarie 2010 a Tribunalului Maramureş.
• prin titlul de proprietate nr. 467 din 25 noiembrie 2010 emis de Comisia Judeţeană Suceava (împreună cu fostul adversar, Rondolean Victor). 

De notat că parte din documentaţia pentru punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate a fost efectuată de inginerul silvic Dobra Darius, angajat al Direcţiei Silvice Maramureş (dar şi vicepreşedinte al Asociaţiei Composesorale Cisla – vezi aici video cu intervenţia jandarmilor) şi membru al Comisiei tehnice de lucru de pe lângă Comisia Judeţeană Maramureş (preluare editată www.nostrasilva.ro).

Același mod de operare ca în cazul lui Frank Timiș

“Intelectualii au fost complici sau mameluci şi au trădat poporul, care a trebuit fie să ia straiţa cerşitului, fie băţul pribegiei “, spune Matei Mihali, preşedintele Asociaţiei Composesorale Borşa.

La fel ca în cazul “retrocedării” a 6056 hectare pădure la Borşa către rudele miliardarului Frank Timiş, implicarea unor milionari sau miliardari, a unor “regi”, a unor personaje în legătură cu Siguranţa sau Securitatea, a făcut ca “jefuitorii patentaţi” să-şi transmită peste decenii metehnele şi proprietăţile, ajunse, în parte, la corporaţia de “bună-credinţă” IKEA – iar adevăraţii proprietari, comunitatea descendenţilor Composesoratului Nobil Borşa, îngroaşă, cu peste 15.000 de reprezentanţi, diaspora şi se uită, cu o nădejde crepusculară, la o sentinţă definitivă şi irevocabilă prin care Statul Român a dispus să primească 17.000 hectare.

Regele pădurilor maramureșenilor de la 1900

Caracterizarea lui Papp Simon în broşura Magyar Kultúrképek de Aradi Victor, publicată în 1913 la Budapesta: „nobil român cu simţeminte ungureşti“, care avea o avere de nu mai puţin de 68.000 jughere (peste 39.000 hectare) – câştigate pe pielea neamului său, ca prim-pretore stă în fruntea unui cerc din Maramurăş. Faptele acestuia sunt vrednice de un renegat. Mişel, în înţelesul cuvântului, hrăpăreţ, din nimica ajunge la milioane, actele mai multor tribu­nale ni-l înfăţişează ca pe om ce să bate în cap cu paragrafii legilor dar, având merite patriotice mai marii închid ochii şi cei mai mici poartă frică de el. Cum să nu fie merit acela, când un român împrăştie adunarea despărţământului Astrei din Maramurăş strigând „nu avem lipsă de cultură”?

Buzduganul din piatră concasată pe șantierul Bechtel

Pe lângă această afacere cu păduri, Gheorghe Buzdugan a mai fost implicat într-o serie de contracte din infrastructura clujeană. Prin firma Bimet a furnizat materiale pentru Autostrada Transilvania, iar potrivit unui document, contractele erau încheiate după fiecare vizită pe care șeful DRDP Cluj o făcea pe șantierul autostrăzii.

Spre exemplu, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj Napoca a atribuit contractul de Furnizare piatră concasată firmei Bimet SRL, patronată de Gheorghe Buzdugan. Valoarea contractului a fost de 2.392.910 de lei, fără TVA, iar metoda de atribuire a fost ”invitație de participare”.

Update DREPT LA REPLICA

În urma apariției acestui articol în ediția Gazeta de Cluj, Crin Gălățean a transmis următorul DREPT LA REPLICA pe care îl redăm în întregime

”

DREPT LA REPLICA

cu privire la articolul intitulat “Doi afaceristi clujeni au tras un tun forestier de milioane catre IKEA! Vezi schema prin care padurile rase din Maramures ajung mobile pentru hipsteri”, publicat de catre Razvan Robu in data de 07.04.2020 in publicatia online www.gazetadecluj.ro , prin care va solicit:
 Publicarea in intregime si fara alterare a prezentului drept la replica,
 Stergerea articolului intitulat “Doi afaceristi clujeni au tras un tun forestier de milioane catre
IKEA! Vezi schema prin care padurile rase din Maramures ajung mobile pentru hipsteri”,
pentru urmatoarele motive:

1. Jurnalistul Razvan Robu a preluat ad literam un material publicat in data de 23.03.2020 de catre Federatia Nostra Silva, cu sprijinul avocatului Bogdan Tudoran, care, contactat telefonic, a recunoscut ca nu stia de existenta unor litigii in care instantele au transat definitiv chestiunea recunoasterii dreptului de proprietate al antecesorului subsemnatului, Rondolean Victor.
2. Jurnalistul Razvan Robu nu a verificat niciuna dintre informatiile publicate, pe care le prezinta cetatenilor ca fiind adevarate, desi are aceasta obligatie conform HG nr.25/1994. Astfel, jurnalistul Razvan Robu este doar un instrument folosit de catre clientii avocatului Bogdan Tudoran, respectiv de catre Asociatia Composesoratului Borsa, in incercarea de a obtine prin fals si uz de fals suprafata de 17.000 Ha de padure in Maramures, printre care si padurea de pe Valea Vaserului.
3. Prin articolul publicat se induce cu rea-credinta publicului idea ca subsemnatul as fi vinovat de taierile ilegale de padure din Maramures, desi, la o simpla cautare pe google, jurnalistul ar fi aflat ca subsemnatul ma lupt de cel putin 10 ani cu organele statului pentru atragerea raspunderii penale si civile a reprezentantilor institutiilor abilitate, care au permis taieri ilegale a mii de hectare de padure in judetul Maramures, printre care se regaseste si padurea mea, pagubele produse din culpa Statului fiind de milioane de euro. Pentru verificarea sustinerilor mele pot sa pun la dispozitia jurnalistilor numerele dosarelor penale si civile demarate, precum si zecile de sesizari pe care le-am facut de-a lungul timpului catre toate organele abilitate, in speranta de a fi sanctionate taierile ilegale de padure din Maramures, demersuri facute inclusiv catre organizatii internationale care s-au aratat interesate de dezastrul ecologic din Maramures.

1. Poza folosita de catre jurnalist nu are nicio legatura cu zona vizata – nici macar cu interesele celor pentru care a aparut articolul, in conditiile in care padurea mea este de molid iar nu de foioase.
2. Jurnalistul nu a solicitat informatii, anterior publicarii articolului, Garzii Forestiere Cluj – abilitata in efectuarea controalelor pentru stabilirea taierilor ilegale din Maramures, pentru a verifica daca padurea vanduta catre IKEA a fost exploatata ilegal de catre aceasta societate. Aparitia articolului fara o minima baza factuala, pune clar sub semnul indoielii veridicitatea informatiilor publicate de catre dl.jurnalist. Ar fi fost necesar, pentru publicarea unor informatii crecte, ca jurnalistul sa solicite Garzii Forestiere Cluj o pozitie care sa cuprinda masurile concrete pe care le-a luat in cazul taierilor ilegale din Maramures si cum justifica abuzul comis de catrea aceasta fata de subsemnatul, prin sanctionarea pe nedrept pentru neimpadurire, desi stia ca padurea nu mi-a fost predata din 2007 de catre Directia Silvica Baia Mare.
3. Nu in ultimul rand, precizez ca Asociatia Composesoral Borsa, reprezentata de catre dl. Av.
   Tudoran Bogdan, care urmareste sa obtina prin falsuri mai multa padure dacat a avut vreodata Borsa- Maramures, a pierdut procesul ce a format obiectul dosarului 1316/336/2006 al Jud. Viseu de Sus, prin care dreptul autorului subsemnatului a fost recunoscut definitiv si irevocabil de catre instanta judecatoreasca. Ma intreb cine este beneficiarul real al acestei hotii de 17.000 de ha de padure si al acestui articol? Nu cumva Schweighofer, cu care dl. Avocat Tudoran Bogdan se intalnea inca din 2006?

Pentru aceste motive va solicit sa luati masurile necesare pentru inlaturarea neadevarurilor publicate
de catre dvs..

Cluj-Napoca,

Galatean Crin Iosif”