Pe rolul instanțelor clujene a existat dosarul de plagiat al fostului șef DNA, actual comisar european, Laura Kovesi. Asociația clujeană GRAUR, care se ocupă cu depistarea plagiatelor, a dat în judecată Ministerul Educației și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) pentru că instituțiile au refuzat să soluționeze cererea de verificare a plagiatului pe care l-ar fi comis fostul șef DNA. Curtea de Apel Cluj a respins cererea Asociației GRAUR și dosarul (1145/117/2017) a dispărut de pe portalul instanțelor de judecată din România, site administrat de Ministerul Justiției și pe care se găsesc informații despre procese.

Asociația GRAUR a deschis dosarul în februarie 2017, reclamând Ministerul Educației Naționale și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Reprezentanții asociației au cerut judecătorilor să constate că Ministerul Educației și UEFISCDI au refuzat nejustificat să dea curs solicitărilor GRAUR referitoare la verificarea autenticității tezei de doctorat cu titlul „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal” a Laurei Codruța Kovesi.  De asemenea, cei de la GRAUR au cerut instanței obligarea celor două instituții ”să anuleze, cu toate consecințele, orice decizie luată cu privire la teza de doctorat cu încălcarea anteriorității solicitării; soluționarea deplină și completă a documentelor în litigiu și plata cheltuielilor de judecată”, se arată în chemarea în judecată.

Cererea asociației clujene a venit ”în urma analizei și publicării plagiatelor realizate în teza sa de doctorat de dna Laura Codruța Kovesi în Indexul Operelor Plagiate în România”.

Inițial, Asociația GRAUR s-a adresat Universității de Vest din Timișoara, unde Kovesi și-a susținut teza, și a cerut analizarea și retragerea titlul științific acordat în condiții neconforme. Pentru analiza care ar fi urmat a avea loc s-au depus documentele probatorii necesare.

În 2016, Universitatea de Vest confirmă primirea solicitării noastre și faptul că documentele noastre vor determina o analiză internă.

Plagiatul lui Kovesi – un cartof fierbinte

Odată cu demersul față de Universitatea de Vest din Timișoara, asociația reclamantă a comunicat setul de documente către Ministrului Educației și UEFISCDI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale (MEN) și în subordinea căreia se află Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) dar și Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) ca organism consultativ, fără personalitate juridică.

Însă, instituțiile au văzut în cererea celor de la GRAUR un ”cartof fierbinte” și au început să jongleze cu ea.

”În acest moment am considerat că toate condițiile care ar fi necesare pentru tratarea solicitării au fost îndeplinite adică a identificat, în mod profesionist, dovezile care privesc integritatea tezei neconforme, a sesizat organele competente care sunt responsabile potrivit legii de asigurarea eticii în învățământul superior și cercetare, a pus la îndemână organelor competente toate capetele de probă care dovedesc plagiatul multiplu care afectează teza în discuție, a solicitat ca fiecare plagiat individual să fie analizat în parte și rezoluția asupra faptei să fie pronunțată tot în mod separat. În mod cu totul inexplicabil, sesizarea noastră nu a fost niciodată tratată în ciuda faptului că aceasta îndeplinea și condiția de prima depusă în cauză”, se arată în actele de la dosar..

În 2017, GRAUR s-a adresat cu o contestație către Ministerul Educației prin care a solicitat tratarea solicitării și respectarea unor standarde minimale în analiza care ar trebuie să se producă.

Ministerul Educației a răspuns într-un mod cel puțin discutabil reproșând faptul că, pentru a fi luată în considerare, solicitarea ar fi trebuit depusă la UEFISCDI.

Însă, cererea asociației AGRAUR privea aspecte care sunt în responsabilitatea nemijlocită a Ministerului Educației Naționale. Este rolul ministrului să dirijeze un document care sesizează încălcarea legii sau o neconformitate către organismele competente.

De asemenea, ”chiar dacă Universitatea de Vest din Timișoara a promis soluționarea cererii, ulterior, rectorul instituției, putea constata că nu are competența legală. În aceste condiții el trebuie să-și decline competența și să ne informeze din vreme, la fel cum trebuia să comunice întreaga documentație și situație organului său tutelar. Dacă ignorăm atitudinea Universității de Vest din Timișoara care nu este în stare să-și gestioneze competențele, trebuie constatat că reclamanta a acționat corect și preventiv prin expedierea solicitării probelor, prin dublare, Ministerului Educației.

Ministerul Educației a acționat corect prin dirijarea solicitării către UEFISCDI. Același minister a procedat însă în mod cu totul eronat atunci când, în ciuda prevederilor legale, în 2017 nu a dirijat contestația către subunitatea responsabilă și a găsit de cuviință să se pronunțe împotriva spiritului legii.

UEFISCDI a încălcat orice urmă de procedură legală în momentul în care, în mod culpabil, a scos din circuitul firesc sesizarea noastră și a lăsat-o în nelucrare în favoarea unei alte sesizări cu privire la aceeași abatere”, se mai arată la dosar.

Verdict: Lucrarea lui Kovesi nu se reanalizează

În replică, Ministerul Educației Naționale a cerut respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

”Interesul trebuie să fie personal, în sensul că cel care recurge la această formă procedurală urmărește să obțină, direct sau indirect, un folos practic pentru sine.

Ori, în speța dedusă judecății reclamanta (Asociația GRAUR, n.red.) nu ar fi suferit niciun prejudiciu în situația în care ar fi rămas în pasivitate, după cum nu ar obține niciun beneficiu în ipoteza admiterii cererii sale. Decizia asupra tezei de doctorat „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal” ce a făcut obiectul sesizării cu nr. 2567/2016 a fost, luată în conformitate cu prevederile legale; aspect pe care, într-un final, îl urmărește și reclamanta, respectarea cadrului legal în mediul postuniversitar. Prin urmare, indiferent de cine a depus sesizarea ce a stat la baza verificării respectivei teze de doctorat, lucrarea respectivă a fost totuși supusă analizării de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare”, arată întâmpinarea Ministerului Educației.

Pe de altă parte, judecătorii clujeni au ajuns la concluzia că teza de doctorat a lui Kovesi a fost expertizată și, prin urmare, ”lucrarea respectivă a fost supusă analizei și astfel s-a realizat scopul de respectare a cadrului legal în mediul postuniversitar chiar dacă formal sesizarea făcută de reclamantă nu a fost admisă”, se arată în motivarea instanței prin care cererile GRAUR au fost respinse.

Potrivit judecătorilor clujeni, Asociația GRAUR trebuia să atace în concret decizia luată de CNATDCU în acest caz (să o individualizeze și să aducă critici de nelegalitate sau netemeinicie).

”Ca orice act administrativ și acesta se bucură de prezumția de legalitate, prezumție ce nu a fost răsturnată în cauză de reclamantă prin mijloacele legale puse la dispoziție de legiuitor.

Prin urmare, în considerarea principiului securității juridice, CNATDCU nu mai poate repune în discuție lucrarea ce deja a făcut obiectul unei analize de către o comisie de lucru.

Or, prin petitele acțiunii, calificate ca un tot, tocmai acest scop urmărește reclamanta și anume reanalizarea lucrării, ceea ce în acest cadru nu poate fi primit”, se mai arată în motivare.

Teza lui Kovesi sub standardele de calitate a unei teze de doctorat

Teza de doctorat ”Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal” a Laurei Codruța Kovesi a fost verificată în 2016 de profesorii Claudia Ghica Lemarchand, Vlad Constantinesco şi conferențiarul și avocatul clujean Radu Chiriţă. Cei trei au ajuns la concluzia că lucrarea nu este un plagiat, însă se află sub standardele impuse pentru o lucrare de doctorat.

”Teza expertizată prezintă reluarea unor pasaje din documente fără a le cita conform uzajului academic. Aceste împrumuturi neautorizate pot constitui fapte de plagiat-falsificare (preluare identică) sau plagiat parazitism (idea e preluată și reformulată). Pasajele care pot cădea sub calificarea legală română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4% din teză. Deci se constată o culpă în construcția demonstrației tezei. Însă, circumstanțele specifice trebuie luate în cauză pentru a determina sancțiunea. (…) În virtutea principiilor juridice, sancțiunea trebuie să fie adaptată situației, individualizată pentru a asigura proporția față de culpă. Din acest punct de vedere, retragerea titlului de doctor a autorului tezei supuse expertizei ne apare ca fiind o sancțiune excesivă și neadaptată. Se poate remarca, de asemenea, că unele pasaje pot constitui o abatere de la etica științifică și academică. Însă dreptul român nu oferă nici un fel de altă sancțiune prin aplicarea unei scări de sancțiuni care să poată ține cont de aceste situații particulare. În acest caz, din moment ce nici o măsură represivă nu se aplică, preconizăm două măsuri preventive utile. Prima măsură este publicarea raportului de evaluare și anexarea, în măsura posibilului, a prezentului raport exemplarelor din teza dnei. Kövesi prezente în biblioteci – mai ales, în Universitatea de Vest din Timișoara, unde teza a fost susținută. A doua măsură este interzicerea publicării tezei în starea actuală”, arată referatul.

1 COMENTARIU

  1. Aproape se pare că UEFISCDI, CNATDCU și GRAURul oferă fraze ce sunt alt furt de 0,5 procente, iar asta atrage atenția pe sportiva la baschet în devenire Dickens cu portjartiere ce exprimă esențialul pe aproape 500 de pagini de batere a câmpiilor academice unde geamul e spart mult, peste 4%, iar mingea de baschet e găurită doar 5% prejudiciu fără beneficiu, când TRIȘORUL mare sau mic, TOT TIȘOR E. Măsluitor ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here