Procesul în care se judecă dosarul fostului şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, Ioan Păcurar, referitor la diferenţele semnificative între veniturile şi cheltuielile acestuia se desfăşoară cu uşile închise. Jurnaliştilor le este interzisă participarea la şedinţele de judecată pe motiv că se pune presiune pe magistrat. Păcurar încearcă să justifice diferenţa de bani semnificativă pentru anul 2004 cu câştigurile de după acest an.

Primele trei termene ale procesului s-au judecat în şedinţă publică. În schimb, la ultimul termen, cel de pe 7 octombrie, în sala de judecată, avocatul apărării, Gidro Stanca, decan al Baroului Cluj, a depus o cerere prin care solicita judecarea procesului în şedinţă secretă, având în vedere că, prin prezenţa jurnaliştilor în sala de judecată se încalcă „principiul echităţii”, în cadrul procesului civil. Apărarea fostului chestor a motivat că jurnaliştii vor mediatiza fiecare termen de judecată, ceea ce va pune presiune pe opinia publică şi pe magistrat, care nu va mai putea să pronunţe o sentinţă imparţială. Păcurar a prezentat copii după articole de presă publicate în ultima vreme, despre acest subiect. Reprezentantul ANI şi Procurorul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prezenţi în sală, au acceptat fără nicio împotrivire, aşa încât preşedintele completului de judecată, judecătorul Augusta Chichişan, a declarat că şedinţa  va avea loc fără public.

“În temeiul prevederilor art. 121 alin. 2 al vechiului Cod de Procedură Civilă reţinem că cererea formulată a fost motivată, fiind depuse dovezi la împrejurarea că e afectată partea ce a formulat prezenta cerere. În raport cu cele statuate anterior, cauza urmează a fi rezolvată în şedinţă secretă”, argumentează  în plen Augusta Chichişan.

Conform art. 121 alin 2 al Codului de Procedură Civilă, “Instanţa poate să dispună ca dezbaterile să se facă în şedinţă secretă, dacă dezbaterea publică ar putea vătăma ordinea sau moralitatea publică sau pe părţi. În acest caz, părţile vor putea fi însoţite, în afară de apărătorii lor, de cel mult două persoane desemnate de ele.”

Gestul judecătorului de a dispune desfăşurarea şedinţelor în regim secret este nejustificat şi părtinitor, întrucât nu este vorba de un proces de viol sau unul în care vreuna dintre părţi este minor.

 

Comisia  de cercetare a averilor a Curţii de Apel Cluj a tăiat doua treimi din datorie

Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Cluj a redus, pe baza propriilor investigaţii, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile fostului şef al IPJ Cluj de la 718,847 lei la 264.310, şi doar raportat la anul de graţie 2004.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a deschis o anchetă în acest caz în 2012, semnalând  ”diferenţe semnificative în cuantum de 718.847,54 de Lei  (aprox. 189.143 Euro), între averea dobândită şi veniturile realizate”.

”Sub aspect procedural, au fost îndeplinite cerinţele Legii nr. 176/2010, referitoare la înştiinţarea persoanelor evaluate, PĂCURAR IOAN fiind informat, la data de 25.01.2012 (confirmare de primire din data de 30.01.2012), respectiv, 31.08.2012, despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.”, precizează inspectorii ANI.

Ancheta în cazul chestorului Ioan Păcurar a început în 28 decembrie 2011. ANI a constatat ”veniturile realizate de către PĂCURAR IOAN, în perioada pentru care au fost identificate diferenţe semnificative (anii 2001, 2003, 2004, 2008, 2009, 2012) au fost în cuantum total de 840.164,76 Lei, iar cheltuielile efectuate în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 1.559.012,30 Lei”.

În urma rezultatelor anchetei, ANI a dispus ”sesizarea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj, potrivit dispoziţiilor art. 17, alin. 4 din Legea nr. 176/2010, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la averea dobândită şi veniturile realizate de către PĂCURAR IOAN, în perioada exercitării funcţiei publice; sesizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea efectuării verificărilor cu privire la veniturile realizate în perioada 2006 – 2008, din chirii, în sumă de 181.410 Lei şi 52.000 Euro, precum şi înstrăinarea unui imobil situat în Municipiul Cluj-Napoca, cu preţul oficial de 27.000 Euro (conform contractului de vânzare-cumpărare). Potrivit declaraţiei cumpărătorului, suma achitată ar fi fost de 39.000 Euro”.

Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Cluj  a constatat existenţa unei diferenţe semnificative între veniturile şi cheltuielile chestorului de doar 261.310 lei, provenind exclusiv de la nivelul anului 2004, în ceilalţi ani supuşi anchetei neexistând diferenţe.

 

Cheltuielile pe 2004 justificate cu venituri de mai târziu

Pentru a justifica o parte din diferenţa dintre venituri şi cheltuieli pe anul 2004, căci doar la acel an se rezumă sesizarea făcută de Comisia de cercetare a averilor, Păcurar aduce ca argument banii strânşi ca dar la nuntă şi suma primită ca dar la botez, evenimente care au avut loc după 2004. Comisia de cercetare a averilor consideră că “existenţa şi întinderea acestor sume e pur fictivă, nefiind dovedită prin probe”. De aceea, chestorul s-a  hotărât să aducă drept martor naşul de cununie şi să depună o listă cu cinstea de la ospăţ. În ceea ce priveşte botezul fiului cel mic, fostul chestorul Ioan Păcurar a adunat ca dar  o adevărată avere. Întreaga sumă apare în declaraţia de avere a lui Păcurar, potrivit căreia  invitaţii i-au oferit în dar 68.000 de euro şi 96.000 de lei. Singura problemă este că botezul a avut loc în octombrie 2011, aşa încât banii strânşi cu această ocazie nu ar putea justifica cheltuielile imputate pe 2004.

 

Crina Crainic

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here