Dosarul ”Jaf la BT” repus pe rol la Înalta Curte de Casație și Justiție

Cazul jafului armat de la Banca Transilvania, unul dintre cele mai controversate dosare aflate pe rolul instanțelor clujene, a fost repus pe rol de magistrații Înalții Curți de Casație și Justiție. După aproape un an de la jaf, pe 19 ianuarie 2010, ministrul de Interne, Vasile Blaga, anunţa că „autorii jafului” au fost prinşi cu ajutorul probelor ADN. Astăzi, Înalta Curte a Casație și Justiție readuce în discuție tocmai evaluarea acestor probe biologice.

Pe 13 februarie 2009, două persoane înarmate au jefuit o agenţie bancară din cartierul Mănăştur, reuşind să fugă cu aproximativ 250.000 de lei. Deși dosarul de urmărire penală prin care Bogdan Baciu şi Andrei Hosu au fost trimişi în faţa instanţei este o colecţie de vicii de procedură judiciară și toată lumea se aștepta ca avocații să îl arunce în aer, Tribunalul Cluj a dispus achitarea lui Baciu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave, în timp ce Hosu Andrei a fost condamnat la şaptesprezece ani închisoare. Ulterior, Curtea de Apel Cluj  a menținut sentința Tribunalului în ceea ce îl privește pe Hosu, dar l-a condamnat și pe Bogdan Baciu la pedeapsa de 10 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave.

ICCJ repune cauza pe rol

Ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, la ultimul termen, judecat pe 14 ianuarie 2015, completul a decis repunerea cauzei pe rol, cu punerea în discuție tocmai a expertizelor efectuate asupra probelor ADN de la dosar.

”Repune cauza pe rol în vederea punerii în discuţia părţilor a necesităţii obţinerii relaţiilor referitoare la datele originale brute în urma tuturor analizelor ADN, existenţa extractului ADN conservat, audierii experţilor ce au semnat expertizele ADN şi a expertului parte. Fixează termen la 28 ianuarie 2015, cu citarea părţilor şi încunoștințarea apărătorilor.”, au decis magistrații Curții Supreme.

Neconcordanțe din dosar

După câteva minute de la anunţul făcut de ministrul de Interne, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, chestor de poliţie Ioan Păcurar, anunţa triumfător că: „Autorii jafului sunt tineri de 21 de ani, fără antecedente penale. Unul se ocupă cu taximetria, iar altul aduce maşini din statele europene”.

În timp ce procesul era  încă în desfăşurare, toţii martorii apărării au fost puşi sub învinuire pentru mărturie mincinoasă. Ba mai mult, unii dintre martori au fost condamnaţi în primă instanţă pentru mărturie min­cinoasă înainte ca vinovăţia celor doi tineri să fie stabilită de instanţă.

Declarații schimbate în fața instanței

De asemenea, unii dintre martorii audiaţi de procurori şi-au schimbat declaraţiile în faţa judecătorului. Una dintre angajatele băncii, Elisabeta Greluş, a declarat în faţa instanţei că în momentul jafului era în camera unde era ţinută arhiva băncii şi a ieşit doar după ce s-a terminat totul. Imediat după apariţia poliţiştilor, femeia a fost dusă la secţia de poliţie pentru a da declaraţii. La întoarcere, poliţiştii au pus-o să semneze ca martor asistent procesul-verbal de cer­cetare la faţa locului, deşi aceasta nu a fost prezentă la acţiunea de culegere a probelor.

Un alt martor, Ovidiu Szekely, a spus că a semnat procesul-verbal de cercetare la faţa locului, dar că nu a fost de faţă când procurorii au prelevat probe. În schimb, unul dintre cei doi avocaţi, Vlad Hosu, a afirmat: „Potrivit declaraţiilor date de martori, poliţiştii au prelevat probe cum au ştiut ei şi au întocmit actele fără ca martorii să fie de faţă. Asta este o neregulă pe care instanţa ar trebui să o ia în considerare”.  Cu toate acestea, în procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi nici într-un alt document aflat la dosar nu se pomeneşte nimic despre banii împrăştiaţi în interiorul casieriei, deşi mai mulţi martori i-au văzut.

Înălțimea interpretată  ”matematic”

Pe lângă acest aspect, avocaţii celor doi tineri au solicitat instanţei să dispună efectuarea unei expertize de către Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI), prin care să se stabilească înălţimea autorilor jafului pe baza imaginilor video surprinse de camere de supraveghere ale agenţiei bancare. Această experti­ă ar fi trebuit să facă parte dintre pri­mele probe avute de procurori la dosar. Dar anchetatorii nu au cerut o ast­fel de expertiză, din motive care ne scapă.

Expertiza realizată de SRI do­ve­deşte că suspecţii arestaţi şi autorii jafului surprinşi pe înregistrări au ca­racteristici diferite. Expertul de la Institutul de Tehnologii Avansate a concluzionat în urma analizării ima­gi­­nilor surprinse de camerele video că „Persoana 1”, pe care anchetatorii au identificat-o ca fiind Andrei Hosu, are înălţimea de 174,8  +/- 2,46 cm, iar „Per­soana 2”, pe care anchetatorii au spus că e Bogdan Baciu, are 184,1+/- 1,68 cm.

Conform unei mă­su­rători efectuate de Institutul de Medicină Legală (IML) s-a stabilit că Andrei Hosu are o înălţime de 171 cm, iar Bogdan Baciu 176 cm. Totodată, expertul a mai stabilit şi lungimea tălpii celor care au jefuit banca. Potrivit expertizei, „Persoana 1” are o talpă de 29 cm, cu o eroare maximă de +/- 0,55 cm, iar „Persoana 2”, de 29,8 cm, cu o eroare maximă de +/- 0,39 cm. Experții IML au stabilit însă că Hosu are la piciorul drept 26,5 cm, iar la stângul 27 cm. Iar Baciu are 27 cm. Ba mai mult, autorii de pe înregistrare au labele picioarelor diferite, în raport cu înălţimea, iar măsurătoarea dovedeşte că cei doi prieteni au dimensiuni asemănătoare – deci diferite făţă de cei de pe filmarea sistemului de securitate.

Procurorul a constatat însă o eroare matematică la unul dintre calculele expertului SRI. La termenul de judecată din 4 ianuarie a.c. a fost prezentată o posibilă cauză a măsurătorilor greşite efectuate de Institutul din cadrul SRI: banda era decali­bra­tă şi astfel s-a ajuns la „erori semnificative”.

Contraexpertiza ADN

Avocaţii apărării au cerut, în plus, o contraexpertiză a probelor ADN. Interesant este că iniţial expertul care a făcut cercetarea ce a stat de altfel la baza arestării celor doi tineri a preci­zat că fragmentele de ţesut tegumentar analizate au fost distruse în întregime pe parcursul prelucrării. Dacă ar fi fost aşa, proba nu ar fi putut fi folosită, pentru că varianta contraexpertizei nu era posibilă, şi se încălca dreptul la apărare al inculpaţilor. Procurorii au revenit însă, afirmând că nu toate probele de celule epiteliale au fost distruse cu ocazia expertizării.

Reamintim că anchetatorii au stabilit că cei doi ar fi autorii jafului invocând resturi de celule ale celor doi tineri prelevate din casierie. În realitate, cei doi autori nu au intrat amândoi în casierie şi purtau mănuşi, dar anchetatorii au invocat faptul că bărbatul care a pătruns în incinta respectivă ar fi putut transporta pe haine celulele partenerului de infracţiuni.