Termenul de la data de 21 iunie 2011 este şi ultimul la care presa şi publicul vor mai avea acces la dosar. Chiar dacă părţile vătămate Ciupe Victoria şi Boiciuc Anca Monica nu s-au prezentat, instanţa a decis că procedura de citare a fost îndeplinită şi că procesul poate continua chiar în lipsa lor. Cum în cauză există persoane care la momentul întâmplării presupuselor fapte de trafic de persoane nu aveau îndeplinită vârsta majoratului, procesul a fost declarat închis publicului.
Procesul merge mai departe la secret
Tribunalul Cluj a decis continuarea procesului în care Natalia Horje este cercetată pentru trafic de persoane cu toate că părţile vătămate au lipsit şi de la acest proces. Instanţa a considerat că cele două tinere, Ciupe Victoria şi Boiciuc Anca Monica, au fost legal citate. Până în prezent se punea problema dacă cele două au primit sau nu citaţia, considerând faptul că una locuieşte de ceva timp în Italia iar la domiciliul din buletin al celeilalte figurează o casă dărâmată. Situaţia a fost rezolvată, instanţa apreciind ca suficientă prezenţa avocatului din oficiu al părţii vătămate Ciupe Victoria, cu precizarea că acesta trebuie să ia legătura cu clienta sa, iar citaţia părţii vătămate Boiciuc Anca Monica fiind afişată şi la Consiliul Local.
Datorită faptului că şase dintre fetele de la Nana Club erau minore, procesul se va desfăşura de acum şi până la soluţionare cu uşile închise. Se pune problema dacă la momentul 2004 una dintre părţile vătămate era minora , măsura secretizării dosarului în 2011 să fie una adecvată. Mihai Neamţu, avocat al baroului Cluj crede că nu. Întrebat dacă consideră oportună măsura de secretizare a cauzei, acesta a declarat pentru Gazeta de Cluj că dacă partea vătămată nu mai este minoră la acest moment, procesul poate să rămână unul public. Tot dânsul a amintit , însă, că rămâne la latitudinea judecătorului dacă , în cauze care trebuiesc tratate cu discreţie, să secretizeze sau nu dosarul. Tot la latitudinea judecătorului rămâne şi accesul presei şi a publicului în general la dosar
Acuzaţiile din rechizitoriu
Puţine persoane ştiu că Natalia Strechi, învinuită în dosarul de trafic de persoane şi prostituţie unde au fost chemaţi ca martori personalităţi importante din protipendada Clujului, a lucrat şi la stat. Între 2000 si 2001, ea a fost angajata la Univers T, o societate aflată în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, pe postul de dansatoare. Însă, pentru ca remuneraţia era mică, Strechi a ales să plece în Ţara Soarelui Răsare. Conform anchetatorilor, în anul 2001, Natalia Strechi a plecat în Japonia pentru a practica dansul şi prostituţia, iar cu banii strânşi ea a revenit la Cluj pentru a deschide vestitul “Nana Club”. Barul a fost deschis în 2004 şi avea patru angajaţi, cifra care coincide cu descoperirile procurorilor care, iniţial, au acuzat-o pe Natalia Strechi că a traficat patru persoane care practicau prostituţia.
Conform rechizitoriului “Nichifor Corneliu Marius şi Strechi Natalia recrutează tinere, minore, pentru a se prostitua. Tinerii intreţin relaţii sexuale cu diferiţi clienţi ai barului în schimbul sumelor încasate de Strechi. Între 2004 şi 2005, administratorul Nana Club (Natalia Strechi, n.red) a recrutat patru fete, pentru a practica prostituţia, prin intermediul lui Grigore Dorian, de pe urma plasării fetelor obţinând 300 de dolari lunar pentru firma sa. Începând cu 2004, Strechi a organizat un bordel clandestin care funcţiona în incinta barului. Aceasta a organizat un grup care se ocupă de administrarea activităţilor de prostituţie. În cadrul grupului, fiecare dintre membri are anumite atribuţii, unii racolând tinere, majoritatea minore, sub pretextul angajării lor ca dansatoare, iar alţii intermediind legătura dintre tinere care fie oferă servicii sexuale fie sunt obligate să facă acest lucru. Accesul în bar se face pe baza recomandării unuia dintre clienţii mai vechi şi utilizarea unei parole care se schimbă săptămânal”, arată procurorii. Cu toate acestea, din declaraţiile martorilor audiaţi în acest dosar era nevoie doar ca cei care doreau să intre în Nana Club, în cazul în care nu erau “de-ai casei” să spună că vin din partea lui “Nataşa”. De asemenea, conform aceloraşi declaraţii, se arată că Dorian, care nu a devenit inculpat în acest dosar, racola fete tinere din Basarabia, cu care încheia contracte de muncă, devenind astfel dansatoare. Dorian i-a adus lui Strechi două fete, dar acestea nu au lucrat prea mult timp în Nana Club pentru că patroana nu a vrut să le angajeze cu carte de muncă, astfel că Dorian a plecat la Bucuresti împreuna cu cele două.
Cine a trecut pragul clubului Nana?
Conform parţilor implicate, Sorin Dan, patronul de la City Plaza, precum şi alţii sunt amintiţi în acest dosar.
Martora S. S. – Madalina, a susţinut în faţa procurorilor că, Sorin Dan şi Mircea Buteanu, patronul de la Diesel Club, se numărau printre clienţii fideli ai clubului şi cunoscuţi ai patroanei, Natalia Strechi. „Printre clienţii care frecventau “Nana Club” pot să amintesc pe Mircea Buteanu, patronul de la Club Diesel, un alt client era Danci Dan, despre care ştiu ca era director Orange, un domn de aproximativ 45 de ani pe nume Sorin, despre care ştiu că este patron la City Plaza”, spunea la momentul audierilor S. S. – Madalina, una dintre fetele despre care se spune că ar fi practicat prostitutia la „Nana”. Un client al acestui local, Mircea Schmidt, susţine că şi unul dintre membrii fondatori ai Băncii “Transilvania”, grupului Astral şi Imofinance s-ar fi distrat pe str. Baba Novac.
„Sorin Ghite mi-a spus că doreşte să se distreze cu nişte fete, dar nu ştiu dacă această întâlnire necesită obligativitatea fetelor de a întreţine relaţii sexuale cu aceştia. Eu, personal, am solicitat Nataliei de câteva ori să-mi faciliteze întâlnirea în diverse ocazii cu unele dintre fete din Nana Club, cu care, ulterior, am întreţinut relaţii sexuale”, declara Schmidt.
Printre cei care au trecut pragul barului se mai numară şi nepotul lui Silviu Prigoană, Daniel Prigoană, patronul firmei de materiale de construcţii Sanvel, Gabriel Silveşan, fiul patronului de la Hotel “Rimini”, Andrei Fatol, unul dintre administratorii clubului “Obsession”, Carol Lang, arhitectul Marius Ardelean, autorul contestatului proiect „Pellicer” de la Olympia Business Center de pe strada Dorobanţilor, rusul Sergey Pashanin, directorul general adjunct al combinatul Mechel, comisarul şef al IPJ Cluj, Ciorbă Zaharia, sau cântareţul Tudor Chirilă.
Pentru a înlătura orice suspiciuni de imparţialitate sau atac la adresa anumitor persoane, trebuie menţionat faptul că şi o parte din conducerea”Gazeta de Cluj” este menţionată în acest dosar. Din declaraţiile de la dosar reiese că Liviu Man împreună cu alţi colegi de ai săi au trecut pragul clubului. “Din păcate, marea majoritate a procurorilor Cluj, în frunte cu Mircea Hrudei sunt nişte incompetenţi, care se comportă ca şi cum ar fi făcut studiile la fără frecvenţă, dovadă fiind returnarea dosarului “Gazeta” pentru refacerea urmăririi penale, returnarea dosarului “Nana” în ianuariue 2011, cazul tinerilor ţinuţi nouă luni în arest preventiv de către Daciana Deritei şi care a fost achitaţi definitiv pe motiv că fapta nu există. Mai există un caz, în care nouă persoane au făcut şapte ani de puşcărie, şi au fost achitaţi definitiv. Aceştia sunt procurorii DIICOT Cluj“, susţine Liviu Man, patronul “Gazeta de Cluj”.
Sabin Ripan
