Curtea de Apel a admis recursul declarat de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Cluj prin care se ataca decizia Tribunalului Cluj din noiembrie 2010. Atunci Tribunalul Cluj a decis refacere întregii urmăriri penale.
Procurorul DIICOT a cerut admiterea recursului invocând dispoziţiile articolelor 385 şi 386 din Codul de Procedură Penală (CPP) contra deciziei Tribunalului Cluj şi casarea acesteia, cu retrimiterea cauzei la instanţa competentă pentru continuarea cercetărilor faţă de Natalia Strechi. Acesta a precizat că, datorită particularităţilor ei, cauza a produs dificultăţi în audierea şi luarea declaraţiilor părţilor vătămate sau a martorilor, dar că aceste dificultăţi au fost depăşite. Mai precis, în mai multe rânduri, procurorul în cauză nu s-ar fi aflat în posibilitatea de a efectua personal actele de urmărire penală. Avocatul Nataliei Strechi s-a arătat împotriva admiterii recursului, precizând că majoritatea actelor efectuate în faza de urmărire penală şi asupra cărora Tribunalul Cluj a decis reluarea lor prezintă multe neregului. Dintre acestea, susţine avocatul, există acte sau documente de cercetare penală care nu precizează numele sau funcţia organului care le-a efectuat. În plus, acesta a considerat că nu s-au respectat nici prevederile cu privire la competenţa materială, aducând în discuţie o speţă similară judecată de Curtea Supremă.
Până la urmă, instanţa a decis admiterea recursului formulat de DIICOT, casând sentinţa Tribunalului Cluj şi dispunând retrimiterea cauzei spre rejudecare.
Adevărul despre Nana
Puţine persoane ştiu că Natalia Strechi, învinuită în dosarul de trafic de persoane şi prostituţie unde au fost chemaţi ca martori personalităţi importante din protipendada Clujului, a lucrat şi la Stat. Între 2000 şi 2001, ea a fost angajată la Univers T, o societate aflată în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, pe postul de dansatoare. Însă, pentru că remuneraţia era mică, Strechi a ales să plece în Ţara Soarelui Răsare. Conform anchetatorilor, în anul 2001, Natalia Strechi a plecat în Japonia pentru a practica dansul şi prostituţia, iar cu banii strânşi ea a revenit la Cluj pentru a deschide vestitul “Nana Club”. Barul a fost deschis în 2004 şi avea patru angajaţi, cifră care coincide cu descoperirile procurorilor care, iniţial, au acuzat-o pe Natalia Strechi că a traficat patru persoane care practicau prostituţia.
“Nichifor Corneliu Marius şi Strechi Natalia recrutează tinere, minore, pentru a se prostitua. Tinerii întreţin relaţii sexuale cu diferiţi clienţi ai barului în schimbul sumelor încasate de Strechi. Între 2004 şi 2005, administratorul “Nana Club” (Natalia Strechi, n.red) a recrutat patru fete, pentru a practica prostituţia, prin intermediul lui Grigore Dorian, de pe urma plasării fetelor obţinând 300 de dolari lunar pentru firma sa. Începând cu 2004, Strechi a organizat un bordel clandestin care funcţiona în incinta barului. Aceasta a organizat un grup care se ocupa de administrarea activităţilor de prostituţie. În cadrul grupului, fiecare dintre membri are anumite atribuţii, unii racolând tinere, majoritatea minore, sub pretextul angajării lor ca dansatoare, iar alţii intermediind legătura dintre tinere care fie oferă servicii sexuale, fie sunt obligate să facă acest lucru. Accesul în bar se face pe baza recomandării unuia dintre clienţii mai vechi şi utilizarea unei parole care se schimbă săptămânal”, arată procurorii în rechizitoriul întocmit. Cu toate acestea, din declaraţiile martorilor audiaţi în acest dosar era nevoie doar ca cei care doreau să intre în “Nana Club”, în cazul în care nu erau “de-ai casei” să spună că vin din partea lui “Nataşa”. De asemenea, conform aceloraşi declaraţii, se arată că Dorian, care nu a devenit inculpat în acest dosar, racola fete tinere din Basarabia, cu care încheia contracte de muncă, devenind astfel dansatoare. Dorian i-a adus lui Strechi două fete, dar acestea nu au lucrat prea mult timp în “Nana Club” pentru că patroana nu a vrut să le angajeze cu carte de muncă, astfel că Dorian a plecat la Bucureşti împreună cu cele două fete.
Cine a trecut pragul Clubului “Nana”?
Conform părţilor implicate, Sorin Dan, patronul hotelului “City Plaza”, precum şi alţii sunt amintiţi în acest dosar.
Martora S. S. – Mădălina, susţine în faţa procurorilor că, Sorin Dan şi Mircea Buteanu, patronul Clubului “Diesel”, se numărau printre clienţii fideli ai clubului şi cunoscuţi ai patroanei, Natalia Strechi.
„Printre clienţii care frecventau “Nana Club” pot să amintesc pe Mircea Buteanu, patronul de la Club “Diesel”, un alt client era Danci Dan, despre care ştiu că era director la Orange, un domn de aproximativ 45 de ani pe nume Sorin, care ştiu că este patron la City Plaza”, spune S. S. – Mădălina, una dintre fetele care au practicat prostituţia la „Nana”. Un client al acestui local, Mircea Schmidt, susţine că şi unul dintre membrii fondatori ai Băncii “Transilvania”, grupului Astral şi Imofinance s-a distrat pe str. Baba Novac.
„Sorin Ghite mi-a spus că doreşte să se distreze cu nişte fete, dar nu ştiu dacă această întâlnire necesita obligativitatea fetelor de a întreţine relaţii sexuale cu aceştia. Eu, personal, am solicitat Nataliei de câteva ori să-mi faciliteze întâlnirea în diverse ocazii cu unele dintre fetele din “Nana Club”, cu care, ulterior, am întreţinut relaţii sexuale”, declară Schmidt.
Printre cei care au trecut pragul barului se mai numără nepotul lui Silviu Prigoană, Daniel Prigoană, patronul firmei de materiale de construcţii Sanvel, Gabriel Silveşan, fiul patronului Hotelului “Rimini”, Andrei Fatol, unul dintre administratorii clubului “Obsession”, Carol Lang, arhitectul Marius Ardelean, autorul contestatului proiect „Pellicer” de la Olympia Business Center de pe Dorobanţilor, rusul Sergey Pashanin, directorul general adjunct al combinatului Mechel, comisarul şef al IPJ Cluj, Ciorbă Zaharia, sau cântăreţul Tudor Chirilă.
Pentru a înlătura orice suspiciuni cu privire la imparţialitate sau de atac la adresa anumitor persoane, trebuie menţionat faptul că şi o parte din conducerea”Gazeta de Cluj” este menţionată în acest dosar. Din declaraţiile de la dosar, reiese că Liviu Man, împreună cu alţi colegi de ai săi, au trecut pragul clubului. “Din păcate, marea majoritate a procurorilor Cluj, în frunte cu Mircea Hrudei sunt nişte incompetenţi, care se comportă ca şi cum ar fi făcut studiile la fără frecvenţă, dovadă fiind returnarea dosarului “Gazeta” pentru refacerea urmăririi penale, returnarea dosarului “Nana” în ianuariue 2011, cazul tânărului ţinut nouă luni în arest preventiv de către Daciana Deritei şi care a fost achitat definitiv pe motiv că fapta nu există. Mai există un caz în care nouă persoane au făcut şapte ani de puşcărie şi au fost achitaţi definitiv. Aceştia sunt procurorii DIICOT Cluj“, susţine Liviu Man, patronul “Gazeta de Cluj”.
Sabin Ripan
