Drama trăită de Ioan Oțel, după ce a fost trimis după gratii fără nicio vină în Dosarul Gazeta

După 6 luni de închisoare, 11 ani de procese și o achitare definitivă în Dosarul Gazeta, Ioan Oțel a obținut în instanță daune morale în valoare de 250.000 de euro (1.236.584,39 lei) și daune materiale de 207.379,7 de lei de la statul român. Banii nu vor putea să șteargă niciodată nedreptățile la care a fost supus, condițiile inumane în care a fost încarcerat sau faptul că după eliberare a fost nevoit să-și îngroape ambii părinți, decedați la trei saptamani unul de celălalt.

Dosarul Gazeta s-a finalizat cu o achitare definitivă în anul 2017, iar victimele abuzurilor procurorilor DIICOT au dat statul român în judecată cerând daune morale și materiale pentru lunile petrecute după gratii, cei 11 ani de procese și toată suferința provocată de un dosar făcut la ordin.

Tribunalul Bistrița Năsăud a emis o decizie prin care obligă statul român să plătească daune morale și materiale cu o valoare totală de aproximativ 1,5 milioane de lei  lui Ioan Oțel, una dintre persoanele trimise în judecată pe nedrept în Dosarul Gazeta.

„Admite, în parte, acţiunea civilă formulată de reclamantul O.I., în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi în consecinţă: Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 250.000 de euro (sau echivalentul în lei la data plăţii), cu titlu de daune morale şi suma de 207.379,7 lei, cu titlu de daune materiale. Obligă pârâtul să plătească reclamantului dobânda legală aferentă sumelor mai sus menţionate,începând cu data de 6 iunie 2018,data introducerii acţiunii,până la data plăţii efective. Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor,prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 27 aprilie 2022.”, arată soluția pe scurt a instanței.

Aruncat după gratii cu dreptatea în mână

Calvarul prin care a trecut Ioan Oțel în cei 11 ani în care a purtat fără vină eticheta de inculpat a fost descris în acțiunea civilă formulată de acesta. Avocații săi au reclamat faptul că prin restrângerea libertății și condamnarea dispuse față de Ioan Oțel i-au fost afectate onoarea, reputația, relațiile cu prietenii și  apropiații. Mai mult, părinții acestuia s-au îmbolnăvit de supărare, văzându-și fiul după gratii, fapt ce le-a cauzat decesul la scurt timp. 

„Nu i-a fost deloc ușor reclamantului și familiei acestuia să suporte neglijența organelor judiciare române, fiind obligat să execute 145 de zile de arest preventiv, iar după înlocuirea măsurii arestului preventiv acesta a fost obligat să respecte măsura preventivă a obligației de a nu părăsi țara, pentru o perioada totală de 5 ani și 9 luni, în cele din urmă fiind condamnat pentru fapte pe care nu le-a savarsit, și cu care nu avea legătură.

Hotărârea de condamnare, măsura de privare sau de restrângere de libertate în mod nelegal, a marcat existența sa ca om, pe toate planurile vieții, simțindu-se umilit și nedreptățit cu dreptatea în mână, condițiile inumane din arestul preventiv venind parcă să accentueze coșmarul prin care trecea. De asemenea, șocul privării sale de libertate în mod nelegal a fost resimțit și de către familia sa, părinții săi și de cei doi copii. În perioada în care reclamantul Oțel Ioan se afla arestat preventiv, părinții acestuia s-au îmbolnăvit, fapt ce le-a cauzat decesul la scurt timp. (…) tatăl reclamantului a decedat la data de 29.05.2007, iar Oțel Eghifta, mama reclamantului a decedat la data de 09.05.2007. Totodată, reclamantul nu a mai putut susține examenul în vederea obținerii titlului științific de doctor, acesta fiind înscris la Școala Doctorală, la Facultatea de Științe Economice, din cadrul Universității Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.

Nu este de neglijat nici durata deosebit de mare în care s-au desfășurat procedurile penale față de reclamant. Așa fiind se poate constata că procedurile penale față de reclamant au debutat la data de 30.10.2006, când acesta a fost reținut și s-au încheiat la data de 20.12.2017 când s-a pronunțat hotărârea de achitare, fiind vorba de o perioada de 11 ani si 2 luni.”, se arată în acțiunea formulată de Ioan Oțel.

Arestat în condiții inumane, la limita supraviețuirii

Ioan Oțel a fost obligat să petreacă 6 luni după gratii, în condiții inumane, greu de imaginat care i-au afectat grav sănătatea. Acesta a fost ținut într-o celulă  cu o instalație de încălzire rudimentară, caloriferul era inexistent, iar încăperea se încălzea de la o țeavă care trecea prin cameră, grupurile sanitare erau inexistente, iar canalizarea se înfunda periodic și refula, inundând celulele și holul. 

„Oțel Ioan a fost arestat preventiv și deținut în cadrul Centrului de reținere și arestare preventivă din cadrul I.P.J. Cluj și în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Brăila. Reclamantul a fost încarcerat în Secția Exterioară a Penitenciarului Gherla, în Penitenciarul Gherla și în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Brăila în perioada 30.10.2006- 23.03.2007, după cum urmează:

-din 30.10.2006 – 31.12.2006 a fost deținut în Secția Exterioară a Penitenciarului Gherla, izolat, singur într-o camera de aproximativ 5 mp, cu wc de tip gaură în celulă, fără duș; accesul la duș se realiza o dată pe săptămână timp de 10 minute;

-din 31.12.2006 – 10.03.2007 a fost deținut în Penitenciarul Gherla;

-în data de 11.03.2007 a fost transportat către Penitenciarul Brăila; pe traseu a dormit o noapte în Penitenciarul Aiud și 10 nopți în Penitenciarele Jilava și Rahova;

-din data de 22.03.2007 a fost transportat către Penitenciarul Brăila, unde a dormit o noapte, iar în data de 23.03.2007 a fost pus în libertate.

Instalația de încălzire din camerele unde a fost deținut era una rudimentară, caloriferul era inexistent, încăperea se încălzea de la o țeavă care trecea prin cameră, fiind foarte frig cu atât mai mult cu cât erau luni de iarnă. (…) Grupurile sanitare erau inexistente în cameră, motiv pentru care avea acces la acestea doar în momentul în care era disponibil vreun gardian să-l însoțească. Datorită numărului limitat de gardieni, respectiv 2/3 pentru toți deținuții existenți, accesul la grupul sanitar era foarte greu de obținut, fiind nevoit să bată periodic în ușa celulei până era auzit și dacă exista posibilitatea era dus pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.

Mai mult grupul sanitar era compus dintr-un wc de tip turcesc care era degradat, insalubru, lipsit de orice minimă intimitate. Alăturat acestei încăperi era camera de dușuri, respectiv o țeavă înțepată în 3 locuri, odată deschis robinetul curgea în toate cele 3 locații, neexistând niciun separator între aceste spații cu distanța de 60 cm. Chiar și în aceste condiții avea posibilitatea de a face duș cu apă caldă doar de maxim 2 ori pe săptămână, în rest avand acces doar la jgheaburile cu apă rece de la toaletă.

Toate acestea i-au afectat grav sănătatea cu atât mai mult cu cât totul era insalubru, existând insecte atât în camerele în care era încarcerat precum și în centrul de deținere. (…) Canalizarea din întreg centrul se înfunda periodic, fiind necesară intervenția aproape săptămânală a celor de la Regia de Apă Canal. Practic la fiecare ploaie canalizarea refula fiind inundate astfel întreaga secție A, holul și grupurile sanitare, fiind situații cand apa se ridica la aproximativ 50 de cm.

Plimbarea zilnică nu avea ca scop respectarea unui drept, dimpotrivă erau scoși într-o încăpere acoperită de maxim 12 mp fără posibilitatea de a permite efectuarea unor exerciții fizice. Astfel, menționăm că pe perioada detenției reclamantul nu avea voie să se plimbe decât de două ori pe săptămână.

Întreg centrul cu atat mai mult încăperea în care a fost încarcerat era zugrăvit rudimentar, pereții aproape se desprindeau, era mucegai peste tot, iar încăperea nu avea iluminat natural, neexistând o fereastră spre exterior. Toate condițiile le-a perceput ca fiind inumane, la limita supravietuirii, contrar legislației în vigoare.”, au precizat avocații în acțiunea formulată de Ioan Oțel.