După ce dosarul s-a plimbat prin trei instanțe clujene, evazioniștii cu banane scapă de plata a 500.000 lei

După ce au fost condamnați pentru evaziune fiscală, membrii unei familii au scăpat de acuzațiile de răspundere delictuală, pentru suma de aproape 500.000 lei, constatată de inspectorii Finanțelor clujene. Este vorba despre afacerea Banane Distrib condusă de omul de afaceri clujean Stefan Sukosd. În procesul penal de evaziune, Sukosd a primit cea mai mare pedeapsă de șapte ani de închisoare cu executare și plata unor daune de peste 3,5 milioane de euro, ceilalți inculpați fiind condamnați cu suspendare. 

În 2019, Finanțele clujene au deschis un proces pentru răspundere delictuală împotriva lui Stefan Sukosd, DEZSO ( FOSTĂ SUKOSD ) TIMEA, LUKACS JANOS, VANA DAN TRAIAN, a firmelor BANANE DISTRIB SRL și BANANAS GARDEN SRL. Potrivit cererii de chemare în judecată, ei au fost obligați în solidar la plata sumei de 451.898 lei, ca urmare a săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală. 

Pe de altă parte, cei menționați anterior au arătat că nu există niciun temei legal pentru a exercita acțiunea într-un dosar civil. ”În procesul penal, acțiunea civilă a fost admisă de prima instanță pentru debitele principale, neacordându-se și accesoriile. Reclamantul a neglijat să formuleze calea de atac împotriva sentinței penale în termenul legal, astfel că soluția dată asupra acțiunii civile a rămas definitivă”, arată întâmpinarea la cererea de chemare în judecată. Judecătoria Cluj Napoca, care a judecat dosarul pe fond, a declinat competența către tribunal.

”Obiectul acțiunii îl constituie obligarea pârâților la plata sumei de 485.836 lei, reprezentând dobânzi și penalități de întârziere calculate la debitul în cuantum de 465.110 lei, prejudiciu rezultat conform reclamantului din săvârșirea de către pârâți a infracțiunii de evaziune fiscală. (…) Raportat la obiectul acțiunii, fiind vorba de o acțiune evaluabilă în bani, față de cuantumul pretențiilor formulate de reclamant, ce depășesc pragul valoric de 200.000 lei, instanța constată necompetența materială a judecătoriei în judecarea prezentei cauze, sens în care, în temeiul art. 129 alin. 2 pct. 2, art. 130 alin. 2 și art. 132 alin. 3 C.pr.civ., instanța va admite excepția invocată de pârâți, prin întâmpinare, și în consecință, va declina competența de soluționare a cererii de chemare în judecată , în favoarea Tribunalului Cluj- Secția civilă, sens în care, înaintează dosarul acestei din urmă instanțe”, arată prima decizie din dosar. Ulterior, și Tribunalul a declinat dosarul către Tribunalul Comercial Cluj, instanță care, la rândul ei, a refuzat să judece dosarul pe considerente similare, de competență. 

Astfel că procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, care a retrimis dosarul la Tribunalul Cluj. La rejudecarea dosarului, judecătorii DOICA Alin-Florin și BOŢIOC Alina-Pompilia au respins acțiunea celor de la Finanțe. 

”Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de reclamantul STATUL ROMÂN prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu sediul procesual ales în Cluj-Napoca, Piaţa Avram Iancu, nr. 19, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâţii SUKOSD ŞTEFAN, DEZSO TIMEA, LUKACS JANOS, VANA DAN TRAIAN, BANANE DISTRIB S.R.L., BANANAS GARDEN S.R.L. toţi cu domiciliul/sediul procesual ales la S.C.P.A. Iordăchescu şi Asociaţii în Cluj-Napoca, str. Mărului, nr. 4, jud. Cluj. Obligă reclamantul STATUL ROMÂN prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la plata în favoarea pârâtului SUKOSD ŞTEFAN a sumei de 47 620 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de onorariu avocaţial”, arată soluția pe scurt. 

Ascundeau banii în cutiile de banane 

În dosarul de evaziune, singura pedeapsă de închisoare cu executare a fost primită de Stefan Sukosd, cel care dirija rețeaua evazionistă. El a primit 7 ani de închisoare cu executare și obligația de a plăti un prejudiciu de peste 15,7 milioane de lei. Ceilalți inculpați au primit pedepse cu suspendare, iar doi dintre ei au plătit un prejudiciu de aproape jumătate de milion de lei. 

De asemenea, VANA DAN TRAIAN a fost condamnat la 3 ani de închisoare sub supraveghere, iar IENEI REBEKA și MOCEANU ALINA au primit o pedeapsă de 1,6 ani de închisoare sub supraveghere. 

Încă din anul 2002 Ștefan Sukosd a desfășurat mai multe activități de comerț cu fructe și legume prin intermediul mai multor firme pe care le-a controlat direct sau prin interpuși. Aici amintim SC Suk Star Prodcom Impex SRL Cluj-Napoca, Suk Star Company, Citric Star, Banane Distrib și Bananas Garden. 

Cea din urmă, Banane Distrib SRL a fost înființată în 2006, însă pe atunci se numea Marsch Construct. Sukosd s-a folosit de un angajat de-al său pentru a începe afacerea, de Zoltan Șimon. Ulterior, în 2013, Ștefan a preluat oficial societatea, urmând ca un an mai târziu să înființeze și Bananas Garden.

Procurorul care s-a ocupat de anchetă, Mihai Radu Pașca susține că „inculpatul a efectuat achizițiile intracomunitare în regim de taxare inversă, fără ca TVA-ul să fie colectat în statul furnizorului, urmând ca această taxă să fie colectată în România, statul de destinație al mărfurilor”. 

Anchetatorii au descoperit că în perioada 2010-2014, maghiarul a reușit să ascundă achiziții de banane în valoare totală de 69.134.830 lei. Cu alte cuvinte în patru ani, creierul afacerii, Ștefan a ascuns fructe de ordinul aproximativ 15 milioane de euro. 

Pentru acesta el se folosea de societățile comerciale Del Monte, Iso Fruit Debrecen, Iso Lime, societăți de la care comanda banane în numele firmelor Pure Energie SRL, Ezel Fruc SRL, Citrus Freh SRL și Rucar Grup. 

Marfa era introdusă în România prin eludarea procedurii de monitorizare a activităților intracomunitare a produselor cu risc fiscal, ulterior fiind valorificată, fără întocmirea documentelor legale, sub paravanul activității Banane Distrib și Bananas Garden. De aici a rezultat prejudiciul uriaș de peste 16 milioane de lei, pentru care procurorii l-au trimis în judecată pe acesta pentru evaziune fiscală. 

Printre acuzațiile strecurate în rechizitoriu, anchetatorii suspectau că aceștia ascundeau și sume de bani printre cutiile de banane aduse în țară. 

Actele erau arse în centrala termică 

Ca să își acopere urmele, Sukosd deși primea CMR-urile legale de la cei ce îi efectuau transporturile, acesta le ardea și întocmea altele noi, pe firmele paravan. De menționat este faptul că rolul unui CMR (scrisoarea de însoțire a mărfii) era de a stabili o evidență clară între furnizor, transportator, beneficiar și Finanțe. Astfel, un CMR se completa în patru exemplare. 

La perchezițiile din 2014, procurorii au găsit CMR-urile reale acasă la inculpatul Vana Dan Traian, care îi efectua transporturile, iar la domiciliul complicilor lui Sukosd, au găsit CMR-uri completate cu date false. 

Însă, cu toate acestea, procurorii l-au acuzat pe Vana, în acest dosar, de complicitate la evaziune fiscală, mergând de la premisa că acesta știa de modul evazionist de operare a lui Timea și Ștefan Sukosd. 

Pe timpul transportului mărfii vândute fără documente legale(factură), la clienți din România, erau completate doar avize de însoțire a mărfii sau CMR-uri, iar dacă marfa ajungea la destinație fără incidente(fără să fie depistată de eventualele organe de control), șoferii încasau contravaloarea în numerar, iar avizele de însoțire a mărfii și CMR-urile erau distruse și aruncate. În cazul depistării transportului, șoferii susțineau că nu este emisă factura până când clientul se declară mulțumit de calitatea bananelor livrate și este de acord să o cumpere, invocând situații în care clienții au refuzat primirea mărfii datorită calității necorespunzătoare. „Este de menționat că în timpul perchezițiilor domiciliare efectuate în șapte octombrie 2014, în imobilul inculpatului Sukosd Ștefan, în focarul centralei termice, au fost găsite avize de însoțire a mărfii, un CMR și urme de documente arse” arată procurorul în rechizitoriu.

Parole pentru transporturile ilegale 

De regulă, bananele comandate în numele firmelor sale oficiale, erau transportate din Polonia și Ungaria direct în țară în camioane de peste 20 de tone, prin puncte de frontieră, unde transporturile erau monitorizate, fiind introduse în aplicația „Trafic Control” și erau vândute ulterior cu documente legale către hipermarket-uri. Banii îi încasa prin bancă, și plățile la furnizorii externi le efectua tot prin acest sistem. 

Însă, când venea vorba de un transport ilegal, comandat pe cele patru firme ce nu îi aparțineau, acesta le comunica subordonaților parola ”transport scurt”. Lucru ce însemna că bananele erau transportate din Polonia în camioane mari(capacitate de transport de peste 20 de tone) până la Debrecen în Ungaria. 

De acolo, marfa era adusă în țară prin mijloace de transport de capacitate mică, sub 7,5 tone ce tranzitau frontiera cu România prin puncte mici de trecere a acesteia. 

Aici procurorii amintesc punctul de frontieră de la Săcuieni și Valea lui Mihai, pe unde șoferii treceau cu cantități mici de banane deoarece acolo nu se făcea monitorizarea transporturilor. În continuare, autovehiculele acestea se întâlneau la Marghita și Săcuieni, unde predau fructele în alte camioane mari pentru ca marfa să ajungă la Cluj-Napoca, Ilfov sau în Moldova. 

Fiica lui Sukosd era ”șefa mică de care asculta toată lumea” 

Un rol important au jucat în această evaziune și fiica lui Sukosd Ștefan, împreună cu Alina Mocean și Rebeka Ienei. 

Timeea Sukosd, între timp devenită Deszo (după căsătorie), era potrivit spuselor lui Janos ”șefa mai mică de care asculta toată lumea”. 

Aceasta era implicată în aproape toate activitățile, se ocupa cu evidența mărfii vândute fără documente și a încasărilor aferente, era implicată în vânzarea efectivă a mărfii, fiind omul de încredere a inculpatului. 

Alina Moceanu și Inei Rebeka se ocupau de vânzarea fără documente a bananelor către clienții mici din zona județului Cluj, a altor județe din Transilvania și Moldova.