CSM a decis să respingă cererea Inspecției Judiciare de sancționare a magistratului Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj. El a fost cercetat în perioada în care și-a depus candidatura pentru a ocupa un post în cadrul Consiliului magistraților. Dacă nu era acțiunea Inspecției Judiciare, judecătorul clujean ar fi câștigat un loc în cadrul Consiliul. Însă acest lucru ar fi ”spart” gruparea Savonea. Magistratul clujean a pierdut concursul după refacerea concursului și în postul respectiv a fost numit un judecător din tabăra Savonea.

După dictonul ”Sistemul de face și tot el te desface”, Consiliul superior al Magistraturii a respins în 3 martie cererea de sancționare, venită din partea Inspecției Judiciare, a judecătorului Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj.

”Respinge excepția nulității absolute a acțiunii disciplinare pentru încălcarea principiului repartizării aleatorii, excepția nulității sesizării și excepția nulității rezoluției nr.1735/22.09.2022, ca neîntemeiate. Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului Ghica Mihai Ștefan – judecător în cadrul Tribunalului Cluj pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.h) teza I și art. 99 lit.t) teza a II a din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arată decizia Secției pentru judecători din cadrul CSM.

Decizia CSM vine după ce Inspecția Judiciare demarase o anchetă privitoare la Ghica pentru (1) nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor (art. 99 lit. h) teza I din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor); (2) exercitarea funcției cu gravă neglijență (art. 99 lit. t) teza a II-a din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor).

Mihai Ghica este membru al asociaţiei Forumul Judecătorilor şi a fost lider al protestelor magistraților împotriva modificărilor PSD la legile Justiției.

Dosarele lui Ghica

Înainte de a candida pentru post în CSM, Ghica a făcut o cerere de transfer de la Tribunalul Cluj la Curtea de Apel Cluj, însă foștii membri ai consiliului i-au respins-o.

Poate că acesta este și unul dintre motivele pentru care Mihai Ghica s-a înscris în concursul pentru ocuparea acestei funcții. De altfel, campania pe care a făcut-o pentru a îi convinge pe magistrați să îl aleagă i-a ocupat mult timp. Atât de mult încât, într-un dosar în care procurorii îi cereau să aprobe arestarea unui dealer de droguri, magistratul clujean a amânat pronunțarea de 12 ori. În acest fel măsura arestului preventiv a încetat, pentru că a fost depășit termenul maxim prevăzut de lege.

Însă, Ghica a fost judecătorul care, în pofida presiunilor la care a fost supus pe parcursul procesului, l-a condamnat pe primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, la 5 ani cu executare pentru corupție. La finele procesului, edilul l-a acuzat pe judecător că în schimbul condamnării ar fi fost avansat în funcție. Acuzațiile au fost mincinoase pentru că, de fapt, magistratului i s-a respins cererea de avansare în funcție. Alături de Ghica, din completul de judecată care l-a condamnat pe Cherecheș a făcut parte și BIRAU Verginica Maria.

O altă soluție de condamnare care a ajuns în presă l-a vizat pe un pictor clujean, Matei Păcurar. El a fost condamnat de Ghica la 3 ani de închisoare cu executare pentru că tânărul avea câteva frunze de coca după ce a călătorit în Argentina. Chiar dacă le-a spus vameșilor din aeroport că are în bagajul de cală frunzele pe care vrea să le folosească în cadrul unui proiect artistic, judecătorul a emis o soluție de condamnare.

Mihai Ghica a condamnat-o pe fosta șefă a UPU Cluj Napoca, Adela Golea, pe motiv că medicul dăduse ordin ca la urgențe să nu mai constituie o prioritate prelevarea probelor de sânge de la șoferii aduși băuți de polițiștii de la rutieră.

Cine stă pe scaunul lui Ghica din CSM

Inițial, Mihai Ghica a câștigat postul de reprezentant al judecătorilor cu grad de Tribunal din cadrul CSM, dar reușita lui a fost contestată și concursul s-a reorganizat. Între timp, a intervenit cercetarea Inspecției Judiciare. La a doua rundă de concurs, după ce Inspecția pusese ochii pe activitatea profesională a clujeanului, a ieșit câștigător Narcis Erculescu, președinte al Tribunalului Dâmboviţa. El a fost numit președinte al Tribunalului Dâmbovița pentru un mandat de 3 ani începând cu ianuarie 2022 de către Secția pentru judecători a CSM dominată de gruparea Lia Savonea. Daniel Grădinaru a fost purtător de cuvânt al Curții de Apel București, când instanța era condusă de Lia Savonea. Grădinaru a făcut parte din completurile care i-au achitat pe Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță sau Ludovic Orban și a secretizat mai multe dosare care, potrivit legilor, nu ar fi trebuit să intre la categoria dosarelor secretizate. Acum, alături de el, din lotul Savonea mai fac parte membrii CSM Denisa Stânișor, Liviu Odagiu, Narcis Ergulescu și Raluca Elena Costache. Cei din gruparea Savonea militează, mai curând, pentru păstrarea ”apelor” adânci și liniștite în justiție. Sunt în concordanță cu noile legi ale justiției în care informațiile sunt controlate, nu sunt făcute publice, tot mecanismul având o interfață calmă, liniștită și lipsită de transparență.

Activitatea profesională a judecătorului Mihai Ghica

15/12/2019 – prezent: judecător (cu grad de curte de apel începând cu anul 2018, cu grad de tribunal

începând cu anul 2016), Tribunalul Cluj – Secţia penală; membru al colegiului de conducere al Tribunalului Cluj începând cu anul 2020

01/10/2021 – prezent: cadru didactic asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea

de Drept, Departamentul de Drept public – activitate de seminar la disciplina Drept penal Partea specială;

01/01/2020 – 01/01/2022: purtător de cuvânt al Tribunalului Cluj

26/02/2019 – 18/06/2021: expert-judecător în cadrul proiectului TAEJ (Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar), proiect finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, beneficiar Consiliul Superior al Magistraturii:

– elaborarea, redactarea şi diseminarea „Ghidului de bune practici privind

relaţia sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocaţi”;

– prezentator şi moderator în cadrul a cca. 20 de conferinţe /seminarii /

workshopuri

01/07/2014–14/12/2019: judecător, Judecătoria Cluj-Napoca:

– în cadrul Secţiei civile, lunile iulie – noiembrie 2014;

– în cadrul Secţiei penale, noiembrie 2014 – decembrie 2019;

– membru al colegiului de conducere al Judecătoriei Cluj-Napoca;

– responsabil în relaţia cu presa în materie penală;

– responsabil cu repartizarea aleatorie a cauzelor în cadrul Secţiei penale

01/07/2011–30/06/2014: judecător, Judecătoria Dej:

– judecător stagiar începând cu luna iulie 2011;

– judecător definitiv (cu grad de judecătorie), începând cu luna februarie 2013 –

soluţionarea cauzelor civile şi penale; membru al colegiului de conducere

01/10/2009 –30/06/2011: auditor de justiţie, Institutul Naţional al Magistraturii, Bucureşti

01/07/2008 – 2009: ofiţer de poliţie, Inspectoratul General al Poliţiei Române – Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti:

– activităţi de cercetare penală,

– constatare şi investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată în cadrul

Serviciului de combatere a traficului de persoane;

01/03/2008 – 04/04/2008:  ofiţer de legătură în cadrul delegaţiei române pentru organizarea Summitului N.A.T.O. din Bucureşti, anul 2008:

– organizare şi sprijinire a derulării summitului „N.A.T.O. 2008” – repartizat pe

lângă delegaţiei Elveţiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.